Țările G7 pregătesc o lovitură dură pentru petrolul rusesc! Plafonul de preț ar putea scădea la 40 de dolari

Țările Grupului celor Șapte (G7) discută intensificarea sancțiunilor petroliere împotriva Rusiei, inclusiv scăderea plafonului de preț pentru petrol, relatează Bloomberg, citând surse familiare cu situația.

Printre măsurile analizate se numără interzicerea totală a oricăror tranzacții cu petrol de origine rusească sau reducerea plafonului de preț – nivelul maxim la care companiile occidentale pot lucra cu acest petrol.

În prezent, plafonul este stabilit la 60 de dolari/baril. Dacă prețul petrolului rusesc depășește această limită, acesta nu poate beneficia de asigurări occidentale. Totodată, companiile care încalcă această regulă riscă sancțiuni secundare.

Sursele Bloomberg sugerează că plafonul ar putea fi redus la 40 de dolari/baril, o valoare cu 45% mai mică decât prețul actual al petrolului Brent (72,7 dolari/baril) și cu o treime mai mică decât prețurile medii ale petrolului rusesc Urals, care se vinde în prezent cu 60-61 de dolari/baril în porturile Mării Negre și Baltice.

Deși discuțiile sunt în desfășurare, nicio decizie nu a fost încă luată. Încercări de a reduce plafonul au avut loc și în primăvara anului trecut, dar SUA s-au opus, temându-se de creșteri semnificative ale prețurilor globale la energie.

În prezent, plafonul de preț afectează doar 20% din exporturile petroliere ale Rusiei, deoarece restul este transportat de așa-numita „flotă fantomă,” care cuprinde aproximativ 800 de nave, conform datelor din aprilie 2024. Aproximativ 25% dintre aceste nave sunt deja sancționate de SUA, UE sau Marea Britanie.

Scăderea drastică a plafonului de preț ar putea declanșa o criză financiară majoră în Rusia, potrivit economistului Robin Brooks de la Institutul Brookings. Exporturile de petrol reprezintă aproape jumătate din veniturile valutare ale Rusiei, aducând în medie 264 de milioane de euro pe zi în noiembrie 2023.

Plafonul de 60 de dolari a redus deja economia Rusiei cu aproximativ 4 miliarde de euro în primele luni ale anului 2024. O reducere la 30 de dolari/baril ar diminua veniturile cu încă 2,4 miliarde de euro pe lună, conform estimărilor CREA.

Premierul Estoniei, Krišjan Mīhal, a declarat recent că sancțiunile ar putea fi completate cu verificări mai stricte, inclusiv confiscarea tancurilor petroliere care nu dețin asigurare validă.

Aceste discuții din cadrul G7 evidențiază eforturile continue de a reduce veniturile Rusiei din exporturile petroliere, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor economice globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #G7 #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.