Ce fel de gaz va tranzita Ucraina, după suspendarea tranzitului metanului rusesc

De la 1 ianuarie 2025, sistemul de transport al gazului din Ucraina va putea transporta doar gaz de origine non-rusă. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal în cadrul sesiunii „Ora întrebărilor guvernului” din Parlamentul Ucrainei, scrie sud.ua.

„Acordul privind tranzitul gazului expiră pe 1 ianuarie 2025, iar la ora 7:00 dimineața tranzitul va fi întrerupt fizic. Reluarea tranzitului va fi posibilă doar dacă, la cererea Comisiei Europene, vom transporta gaz non-rus prin sistemul nostru”, a declarat prim-ministrul, citat de „Interfax-Ucraina”.

Șmihal a adăugat că, conform Acordului de Asociere cu UE și Tratatului privind Carta Energiei, Ucraina este obligată să asigure tranzitul țițeiului rusesc în Europa, la cererea Comisiei Europene.

„În acest sens, tehnic, tranzitul la cererea părții europene continuă. Totuși, lucrăm pentru a impune sancțiuni de 100% asupra moleculelor rusești”, a subliniat șeful guvernului ucrainean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.