Rusia câștigă 5 miliarde de dolari din gaz, dar pierde Europa: Ce urmează pentru Gazprom?

În 2024, exporturile de gaz rusesc prin conducte către Europa au crescut cu 13%, ajungând la 32 miliarde de metri cubi, comparativ cu 28,3 miliarde în 2023 — cel mai scăzut nivel din anii 1970, potrivit Reuters. Creșterea exporturilor a generat venituri de aproximativ 5 miliarde de dolari pentru Rusia.

După sabotarea conductei Nord Stream 1 din Marea Baltică, în toamna lui 2022, Gazprom și-a redirecționat exporturile spre Europa exclusiv prin Ucraina și Turcia. Conducta Yamal-Europa a fost închisă din cauza sancțiunilor reciproce dintre Rusia și Polonia, iar Nord Stream 2 nu a fost pusă în funcțiune din cauza situației geopolitice, scrie Reuters.

Prin Ucraina: Gazul este transportat prin conducta sovietică Urengoi-Pomary-Ujgorod, ajungând în Slovacia și ulterior în alte țări europene. Acest traseu a rămas stabil, cu un volum anual de 15 miliarde de metri cubi. Totuși, contractul dintre Gazprom și Naftogaz pentru tranzitul gazului prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an, iar Ucraina a declarat că nu intenționează să îl prelungească.

Prin Turcia: Conducta Turkish Stream are două linii, una dedicată consumatorilor turci și alta pentru țările din sudul Europei, precum Ungaria, Serbia și Grecia.
Deși Rusia încă furnizează aproximativ două treimi din gazul importat de Ungaria și Slovacia, cota sa pe piața europeană a scăzut semnificativ. În trecut, gazul rusesc acoperea 35% din necesarul Europei, însă războiul din Ucraina a forțat UE să-și reducă dependența, favorizând importurile din Norvegia, SUA și Qatar.

Gazprom a înregistrat în 2023 pierderi record de 629 miliarde de ruble, iar producția a scăzut la cel mai mic nivel din istoria companiei, 404 miliarde de metri cubi. Acțiunile companiei au atins cel mai scăzut nivel din 2009.

Între timp, prețurile gazului pe piața europeană s-au stabilizat. În decembrie 2024, pe hub-ul TTF din Olanda, gazul cu livrare în ianuarie 2025 se tranzacționa la 46 de euro/MWh, cu aproape 90% mai ieftin decât în vara lui 2022.

După încetarea tranzitului prin Ucraina, exporturile rusești spre Europa ar putea scădea la jumătate, ceea ce ar însemna pierderi anuale de aproximativ 5,3 miliarde de dolari pentru Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.