Foamea devine arma tăcută. Reducerea ajutoarelor națiunilor bogate lasă milioane de oameni disperați

Numărul persoanelor care suferă de foame sau se confruntă cu dificultăți grave la nivel mondial continuă să crească, în timp ce contribuțiile financiare ale celor mai bogate națiuni pentru ajutor umanitar scad semnificativ. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), doar aproximativ 60% dintre cei 307 milioane de oameni care vor avea nevoie de asistență umanitară în 2025 vor primi ajutor. Astfel, peste 117 milioane de persoane riscă să rămână fără sprijin esențial, scrie Reuters.

În 2024, ONU estimează că va strânge doar 46% din cele 49,6 miliarde de dolari necesare pentru a acoperi nevoile umanitare globale, marcând al doilea an consecutiv cu un deficit major de finanțare. Acest lucru forțează agențiile umanitare să ia decizii dureroase, cum ar fi reducerea rațiilor alimentare sau limitarea numărului de beneficiari.

În Siria, Programul Alimentar Mondial (PAM), principalul distribuitor de alimente al ONU, a fost nevoit să reducă numărul de persoane asistate de la 6 milioane la doar 1 milion, conform declarațiilor Raniei Dagash-Kamara, director adjunct al organizației. „Suntem într-o situație în care luăm de la cei flămânzi pentru a hrăni pe cei care mor de foame”, a spus Dagash-Kamara.

Cele mai mari contribuții pentru ajutor umanitar provin din Statele Unite, Germania și Comisia Europeană, care au acoperit 58% din finanțarea globală între 2020 și 2024. Cu toate acestea, Germania a redus finanțarea cu 500 de milioane de dolari din 2023 până în 2024 și plănuiește o reducere suplimentară de 1 miliard de dolari pentru 2025.

În același timp, contribuțiile Chinei, Rusiei și Indiei au fost neglijabile, cumulând mai puțin de 1% din finanțarea globală. În 2023, China a oferit doar 11,5 milioane de dolari, iar India 6,4 milioane de dolari pentru ajutor umanitar.

Rezultatul recentelor alegeri din Statele Unite, în urma cărora Donald Trump a fost ales președinte pentru un al doilea mandat, adaugă incertitudine în privința sprijinului american pentru ajutorul umanitar. Trump a încercat anterior să reducă finanțarea internațională și a numit consilieri care susțin tăieri suplimentare în acest domeniu.

Numărul tot mai mare de crize umanitare, agravate de conflicte, fenomene meteorologice extreme și inflația globală, pune o presiune enormă asupra sistemului de ajutor umanitar. În 2023, aproximativ 282 de milioane de oameni din 59 de țări s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută.

Lipsa de fonduri suficiente și dificultățile logistice, mai ales în zonele de conflict, îngreunează eforturile de a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Potrivit unui raport al Reuters, crizele din Sudan, Myanmar și Afganistan sunt printre cele mai grave exemple ale eșecului sistemului actual de ajutorare.

Fostul șef al ajutorului umanitar al ONU, Martin Griffiths, a subliniat necesitatea schimbării modelului de finanțare al organizației. Propuneri anterioare, precum introducerea unui sistem de taxe pentru statele membre, similar cu cel folosit pentru bugetul ONU, nu au fost acceptate de donatori.

ONU lucrează acum pentru a diversifica baza de donatori, însă provocările rămân imense. „Nu ne putem baza doar pe același grup de donatori, oricât de generoși ar fi aceștia”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutoare #foame #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.

#Irak #petrol #reducere