Rusia preia gestionarea temporară a gigantului berii Bud și Klințskoe: Tranzacția decisivă a lui Putin

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat transferul activelor rusești ale holdingului internațional de bere AB InBev Efes BV în administrare temporară. Conform decretului, 15,8 miliarde de acțiuni comune și 92.900 de acțiuni preferențiale vor fi preluate de „GC Vmeste”, companie înființată în august 2024, cu Nikolai Tjurnikov în funcția de director general.

AB InBev Efes este un joint venture între compania turcească Anadolu Efes și belgianul AB InBev, creat în 2018 pentru a opera pe piața rusă. Deținătoare a 11 fabrici și trei complexe de malț, precum și a brandurilor Bud, Hoegaarden și „Klințskoe”, compania se află printre primii trei producători de bere din Rusia. Alte mărci celebre din portofoliul său sunt Efes, Spaten, Corona Extra, Velkopopovický Kozel, Stella Artois, Löwenbräu și „Sibirskaya Korona”. În 2023, veniturile AB InBev Efes au crescut cu 11,4%, atingând 108,6 miliarde de ruble, iar profitul net a ajuns la 16,7 miliarde de ruble. Fabricile companiei au produs 23,2 milioane de hectolitri de bere și 527.700 de hectolitri de kvass, cidru și apă.

AB InBev Efes a fost ultimul dintre cei trei mari producători de bere din Rusia care încă se afla sub controlul străin. Anterior, Putin a preluat „Baltika” de la daneza Carlsberg și a forțat o vânzare simbolică de 1 euro a „Obedinennye Pivovarny” de la olandezul Heineken.

După începerea războiului din Ucraina, AB InBev a decis să își vândă partea din joint venture, preconizând pierderi nefinanciare de 1,1 miliarde de dolari. În decembrie 2023, a fost anunțat că partenerul turc Anadolu Efes va achiziționa activele. În august 2024, însă, comisia guvernamentală rusă pentru controlul investițiilor străine a respins tranzacția. La scurt timp după, a fost înregistrată „GC Vmeste”.

Până la sfârșitul lunii octombrie 2024, Anadolu Efes a ajuns la un acord cu AB InBev pentru o nouă configurație a înțelegerii, prin care Anadolu Efes va prelua partea AB InBev din afacerea rusă, iar AB InBev va achiziționa partea Anadolu Efes din afacerea ucraineană. Detaliile tranzacției nu au fost făcute publice, dar evaluarea joint venture-ului a fost între 1,1 și 1,3 miliarde de dolari, conform KPMG.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bere #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.