Telegram cedează presiunilor. Datele a mii de utilizatori, transmise autorităților americane

8 ianuarie 2025 – Telegram a crescut semnificativ numărul de utilizatori ale căror date au fost transmise autorităților din Statele Unite, în urma modificării politicii de confidențialitate din toamna anului trecut, efectuată sub presiunea unor țări occidentale. Potrivit raportului Telegram privind cererile de la autoritățile de aplicare a legii, între începutul anului 2024 și 13 decembrie, platforma a răspuns la 900 de solicitări ale guvernului SUA, furnizând informații despre numerele de telefon și adresele IP ale 2.253 de utilizatori, conform site-urilor 404 Media și Bleeping Computer.

Anterior, Telegram oferea astfel de date doar în cazuri legate de activități teroriste. Până la 30 septembrie 2024, platforma răspunsese la doar 14 cereri ale autorităților americane, referitoare la 108 utilizatori. Majoritatea cererilor au fost soluționate favorabil după ce, în septembrie 2024, Telegram a anunțat schimbări majore în politica sa de confidențialitate.

Schimbările au fost implementate după ce, pe 24 august 2024, autoritățile franceze l-au reținut pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, și l-au plasat sub supraveghere judiciară, interzicându-i să părăsească țara. Presa franceză a relatat că Durov era căutat pentru presupusa complicitate la activități ilegale desfășurate pe platformă, cum ar fi traficul de droguri, distribuirea de pornografie infantilă, fraude și infracțiuni cibernetice. Printre acuzații se număra și refuzul de a colabora cu autoritățile prin furnizarea datelor utilizatorilor.

O lună mai târziu, Durov a anunțat că Telegram a intensificat moderarea conținutului și a actualizat politica de confidențialitate, angajându-se să colaboreze mai activ cu autoritățile. Potrivit noilor reguli, Telegram poate furniza date despre IP și numere de telefon dacă primește un mandat valid emis de instanțele competente, în cazurile care implică activități ilegale.

În raportul Telegram pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, compania a menționat că nu a soluționat nicio solicitare din partea autorităților ruse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telegram #date #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina și Statele Unite au făcut un pas important către semnarea unui acord amplu privind exploatarea și investițiile în resursele minerale ucrainene. Informația a fost confirmată de prim-vicepremierul și ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, care a anunțat semnarea unui memorandum de intenție privind încheierea acordului, ce vizează un parteneriat economic strategic între cele două state.

„Ne apropiem de un acord complet cu SUA în domeniul parteneriatului economic. Pregătim crearea unui Fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Acest acord va deschide oportunități pentru investiții semnificative, modernizarea infrastructurii și un parteneriat reciproc avantajos cu Statele Unite”, a transmis Sviridenko.

Pentru finalizarea acordului, mai este necesară definitivarea textului, semnarea și ratificarea documentului în parlamentele celor două țări. Semnarea oficială este așteptată pe 24 aprilie, potrivit declarațiilor președintelui american Donald Trump.

Potrivit presei internaționale, negocierile din 11–12 aprilie s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, din cauza condițiilor considerate „maximaliste” impuse de partea americană. Printre cele mai controversate prevederi figurează dreptul de primă opțiune al investitorilor americani asupra tuturor proiectelor ucrainene de infrastructură și resurse, dar și acces prioritar la materiile prime strategice.

Administrația Trump a renunțat însă parțial la una dintre cele mai dure cerințe – rambursarea totală a ajutorului militar acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Dacă anterior se vorbea despre o sumă de 300 miliarde de dolari, acum Washingtonul solicită doar 100 miliarde, apropiindu-se astfel de evaluarea Kievului, care consideră întreaga sumă un ajutor nerambursabil.

Amânarea semnării acordului din iarnă a fost cauzată de un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei întâlniri la Casa Albă. Ulterior, partea americană a înăsprit condițiile acordului.

Zelenski a declarat în mai multe rânduri că Ucraina nu recunoaște ajutorul militar drept „datorie”. „Nu vom semna un acord care să pună pe umerii a zece generații de ucraineni nota de plată pentru apărarea suveranității noastre”, a spus liderul ucrainean.