Capcana second-hand: Passat și BMW, pline de kilometri dați înapoi și daune ascunse

03 Sept. 2025, 13:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2025, 13:36 // Actual //  Ursu Victor

Un studiu realizat de compania carVertical arată că Volkswagen Passat rămâne cel mai căutat model pe piața mașinilor second-hand din România, cu 4,1% din verificările efectuate pe platformă în prima jumătate a anului 2025. Pe următoarele locuri se află BMW Seria 5 (3,7%) și BMW Seria 3 (3,4%), urmate de Volkswagen Golf, Skoda Octavia și Audi A4.

Top 10 cele mai populare modele rulate în România (S1 2025): Volkswagen Passat – 4,1%, BMW Seria 5 – 3,7%, BMW Seria 3 – 3,4%, Volkswagen Golf – 3,3%, Skoda Octavia – 3,2%
Audi A4 – 3,1%, Renault Mégane – 2,9%, Audi A6 – 2,2%, Ford Focus – 1,6%, Nissan Qashqai – 1,5%.

Comparativ cu 2024, apar două intrări noi: Ford Focus și Nissan Qashqai, care au înlocuit Opel Astra și BMW X5. „Mărcile germane domină în continuare piața second-hand, dar și branduri precum Skoda, Renault sau Ford își mențin pozițiile”, explică Matas Buzelis, expert carVertical.

Volkswagen Passat și Audi A6 sunt cele mai expuse la fraudarea odometrului: peste 13% dintre rapoartele analizate au semnalat kilometraj falsificat. În medie, 8,6% dintre cele mai populare modele au avut kilometrajul dat înapoi.

La capitolul daune, BMW Seria 5 conduce topul cu 78,1% dintre mașinile verificate având accidente în trecut, urmat de BMW Seria 3 (74,2%) și Audi A6 (66,2%).

„Derularea kilometrajului rămâne o problemă gravă în România și în toată Europa, costând economiile miliarde de euro anual. Cumpărătorii trebuie să verifice istoricul mașinii înainte de achiziție”, avertizează Buzelis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Iun. 2026, 17:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Iun. 2026, 17:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice privind proiectul de reformă a sistemului de salarizare din sectorul bugetar, care urmărește crearea unui sistem bazat pe echitate, predictibilitate și performanță. Documentul prevede modificări treptate ale modului de remunerare a angajaților din sectorul public, reformă care urmează să fie implementată până în anul 2032.

Potrivit autorităților, reforma va aduce beneficii pentru toate categoriile salariale, inclusiv în domenii precum educația, asistența socială, sănătatea, ordinea publică și alte sectoare esențiale.

„Reforma aduce beneficii pentru toate categoriile salariale, inclusiv în domenii precum educație, asistență socială, sănătate, ordine publică și alte sectoare esențiale, prin creșteri ale veniturilor, consolidarea părții fixe a salariului și o recunoaștere mai clară a performanței individuale în remunerare”, precizează Ministerul Finanțelor.

Printre principalele prevederi ale proiectului se numără consolidarea salariului de bază, care va reprezenta circa 70% din venitul lunar, precum și definirea clară a criteriilor de stabilire a sporurilor.

Totodată, autoritățile propun reconfigurarea valorilor de referință utilizate pentru calculul salariilor în sectorul bugetar și reducerea numărului acestora de la 10 la 6 până în anul 2027, iar ulterior la maximum 4 până în 2032.

„Prin reconfigurarea valorilor de referință și prin reducerea numărului acestora, de la 10 la 6 până în 2027 și la maximum 4 până în 2032, se va asigura clarificarea componentelor salariului lunar și consolidarea rolului salariului de bază”, se menționează în comunicat.

Noul cadru salarial introduce și mecanisme de flexibilitate, inclusiv ajustarea temporară a salariilor în funcție de competitivitatea posturilor, exclusiv pentru funcțiile greu de ocupat, măsură care va intra în vigoare din anul 2028. De asemenea, este prevăzută o grilă salarială separată pentru funcțiile IT, pentru a atrage și reține specialiști.

Ministerul Finanțelor susține că implementarea proiectului va avea un impact organizațional important asupra instituțiilor publice, prin creșterea competitivității și consolidarea echității și transparenței sistemului de remunerare.

„Este prevăzută consolidarea guvernanței printr-un mecanism interinstituțional de coordonare și monitorizare a politicii salariale”, mai arată autorii proiectului.

Reforma va fi implementată etapizat până în 2032, cu o evaluare intermediară programată pentru anul 2029, și este corelată cu obiectivul de sustenabilitate bugetară, inclusiv prin încadrarea masei salariale în limita de până la 9% din PIB.

Proiectul va fi supus consultărilor publice până la 2 iulie 2026, iar propunerile și comentariile părților interesate vor fi analizate în procesul de definitivare a documentului.