Capcana second-hand: Passat și BMW, pline de kilometri dați înapoi și daune ascunse

Un studiu realizat de compania carVertical arată că Volkswagen Passat rămâne cel mai căutat model pe piața mașinilor second-hand din România, cu 4,1% din verificările efectuate pe platformă în prima jumătate a anului 2025. Pe următoarele locuri se află BMW Seria 5 (3,7%) și BMW Seria 3 (3,4%), urmate de Volkswagen Golf, Skoda Octavia și Audi A4.

Top 10 cele mai populare modele rulate în România (S1 2025): Volkswagen Passat – 4,1%, BMW Seria 5 – 3,7%, BMW Seria 3 – 3,4%, Volkswagen Golf – 3,3%, Skoda Octavia – 3,2%
Audi A4 – 3,1%, Renault Mégane – 2,9%, Audi A6 – 2,2%, Ford Focus – 1,6%, Nissan Qashqai – 1,5%.

Comparativ cu 2024, apar două intrări noi: Ford Focus și Nissan Qashqai, care au înlocuit Opel Astra și BMW X5. „Mărcile germane domină în continuare piața second-hand, dar și branduri precum Skoda, Renault sau Ford își mențin pozițiile”, explică Matas Buzelis, expert carVertical.

Volkswagen Passat și Audi A6 sunt cele mai expuse la fraudarea odometrului: peste 13% dintre rapoartele analizate au semnalat kilometraj falsificat. În medie, 8,6% dintre cele mai populare modele au avut kilometrajul dat înapoi.

La capitolul daune, BMW Seria 5 conduce topul cu 78,1% dintre mașinile verificate având accidente în trecut, urmat de BMW Seria 3 (74,2%) și Audi A6 (66,2%).

„Derularea kilometrajului rămâne o problemă gravă în România și în toată Europa, costând economiile miliarde de euro anual. Cumpărătorii trebuie să verifice istoricul mașinii înainte de achiziție”, avertizează Buzelis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rulate #odometru #mașini #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.