Record pe piața imobiliară! Un apartament nou de 70 de metri pătrați a ajuns la 139.500 euro

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Comparativ istoric, cea mai mare creștere trimestrială s-a înregistrat în 2008 – 14,5%, iar în 2025 media a urcat la 18,4%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Analizând perioada 2005–2025, expertul arată că prețurile la apartamente au crescut, în medie, cu 5,5% anual, iar jumătate din scumpiri au avut loc în primul trimestru al fiecărui an.

În 2024, un metru pătrat de apartament nou costa în medie 1.512 euro, iar în blocurile vechi – 1.043 euro. În trimestrul doi al anului curent, media a ajuns la 1.993 euro/m² pentru locuințele noi și 1.390 euro/m² pentru cele vechi. Astfel, un apartament nou de 70 m² costă astăzi în medie 139,5 mii euro, iar unul vechi – 97,3 mii euro.

Pentru un credit ipotecar de 20 de ani, cu avans de 30%, o familie din Chișinău are nevoie în prezent de 78% din venitul lunar pentru a plăti rata unui apartament nou de 70 m² – un nivel similar cu cel din primul trimestru al anului (79%). Spre comparație, în 2008 erau necesare 314% din venitul lunar, iar în 2019 – doar 62%.

În termeni de salarii medii anuale, pentru a cumpăra un apartament de 70 m² în Chișinău sunt necesare 14,8 salarii medii – mai mult decât în Amsterdam (15,8), Bratislava (14,6), Praga (14,3) sau Belgrad (12,8). Expertul subliniază că problema nu ține de prețul foarte mare al locuințelor, ci de nivelul scăzut al salariilor în Republica Moldova.

Până în 2021, peste 90% din apartamentele noi se construiau în Chișinău. În 2024, pentru prima dată, s-a edificat mai mult spațiu locativ în afara capitalei (133 mii m²) decât în interiorul acesteia (126 mii m²). Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică o parte din dezechilibrele actuale de pe piața imobiliară, unde cererea mare și oferta limitată alimentează creșterile de prețuri.

„70% din avuția moldovenilor este plasată în imobile. Toate economiile sunt în apartamente, ceea ce face piața extrem de sensibilă la orice dezechilibru”, a conchis analistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal