Record pe piața imobiliară! Un apartament nou de 70 de metri pătrați a ajuns la 139.500 euro

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Comparativ istoric, cea mai mare creștere trimestrială s-a înregistrat în 2008 – 14,5%, iar în 2025 media a urcat la 18,4%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Analizând perioada 2005–2025, expertul arată că prețurile la apartamente au crescut, în medie, cu 5,5% anual, iar jumătate din scumpiri au avut loc în primul trimestru al fiecărui an.

În 2024, un metru pătrat de apartament nou costa în medie 1.512 euro, iar în blocurile vechi – 1.043 euro. În trimestrul doi al anului curent, media a ajuns la 1.993 euro/m² pentru locuințele noi și 1.390 euro/m² pentru cele vechi. Astfel, un apartament nou de 70 m² costă astăzi în medie 139,5 mii euro, iar unul vechi – 97,3 mii euro.

Pentru un credit ipotecar de 20 de ani, cu avans de 30%, o familie din Chișinău are nevoie în prezent de 78% din venitul lunar pentru a plăti rata unui apartament nou de 70 m² – un nivel similar cu cel din primul trimestru al anului (79%). Spre comparație, în 2008 erau necesare 314% din venitul lunar, iar în 2019 – doar 62%.

În termeni de salarii medii anuale, pentru a cumpăra un apartament de 70 m² în Chișinău sunt necesare 14,8 salarii medii – mai mult decât în Amsterdam (15,8), Bratislava (14,6), Praga (14,3) sau Belgrad (12,8). Expertul subliniază că problema nu ține de prețul foarte mare al locuințelor, ci de nivelul scăzut al salariilor în Republica Moldova.

Până în 2021, peste 90% din apartamentele noi se construiau în Chișinău. În 2024, pentru prima dată, s-a edificat mai mult spațiu locativ în afara capitalei (133 mii m²) decât în interiorul acesteia (126 mii m²). Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică o parte din dezechilibrele actuale de pe piața imobiliară, unde cererea mare și oferta limitată alimentează creșterile de prețuri.

„70% din avuția moldovenilor este plasată în imobile. Toate economiile sunt în apartamente, ceea ce face piața extrem de sensibilă la orice dezechilibru”, a conchis analistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.