Țeapa care l-a costat funcția! Victor Parlicov rupe tăcerea

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a declarat într-un interviu acordat lui Dorin Galben că demiterea sa nu a fost legată direct de controversata vizită la Gazprom. În opinia sa, acest subiect a fost folosit ca instrument pentru a alimenta tensiunile și a-i afecta imaginea publică.

„Decizia de a mă demite nu s-a luat în legătură cu plecarea la Gazprom. Eu cred că aceasta a fost doar un element informațional utilizat pentru a mai atâța spiritele și a mă discredita,” a afirmat Parlicov.

Întrebat dacă vizita la Gazprom a fost o capcană, fostul ministru a răspuns: „Eu cred că da. Cel puțin a fost utilizată”. Totuși, Parlicov a evitat să dezvăluie cine ar fi pus la cale această capcană, subliniind: „Nu știu, nu vreau acum să mă pronunț, dar eu văd că a fost operaționalizată, a fost utilizată în special în spațiul informațional pentru a încerca să mă discreditez”.

La începutul lunii decembrie 2024, premierul Dorin Recean a semnat deciziile de demitere a lui Victor Parlicov din funcția de ministru al Energiei, Sergiu Tofilat din Consiliul de Observatori al Moldovagaz și a lui Victor Bînzari din funcția de director al Energocom. Cei trei au fost acuzați de gestionarea proastă a crizei energetice.

#parlicov #Recean #minister #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli