Sandu denunță mofturile Tiraspolului: Ajutor umanitar condiționat de revizuirea legislației vamale

Tiraspolul refuză ajutorul oferit de autoritățile de la Chișinău și partenerii de dezvoltare, în pofida crizei profunde de pe malul stâng, însă insistă pe revizuirea Codului Vamal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Menționăm că documentul obligă agenții economici din regiunea transnistreană să achite taxele în bugetul R. Moldova. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) care a durat câteva ore, notează realitatea.

„Chișinăul s-a adresat Tiraspolului încă din luna noiembrie pentru a discuta situația și pentru a elabora soluții pentru această criză. Răspunsul Tiraspolului a fost negativ, deci în mod constant au refuzat elaborarea acestor soluții și a fost refuzată oferta unui potențial ajutor umanitar și nu doar din partea Chișinăului, ci și din partea partenerilor de dezvoltare. Trebuie să menționez aici că această ofertă de ajutor umanitar din partea Chișinăului pentru malul stâng a fost condiționată de revizuirea Codului Vamal al Republicii Moldova și alte lucruri total irelevante pentru această situație. Guvernul, așa cum cunoașteți, s-a oferit să cumpere gaze pentru malul stâng. Împreună cu partenerii din Ucraina am discutat posibilitatea livrării de cărbune pentru ca să se genereze energie electrică pentru malul stâng. Toate aceste oferte până când au rămas fără răspuns”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, președinta a mai spus că Tiraspolul blochează accesul ambulanțelor de pe malul drept pe cel stâng.

„Chișinăul a spus foarte clar că dacă sunt oameni/pacienți în stare complicată, aceștia pot fi transferați în spitalele de pe malul drept și această ofertă a fost refuzată. În continuare nu este permis nici accesul ambulanțelor de pe malul drept, pe malul stâng, pentru a ajuta oamenii la nevoie. Ca să fie foarte clar, scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin pe malul stâng este generarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației. Federația Rusă în ultimii ani a întreprins mai multe încercări și acțiuni de destabilizare a situației pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este și o formă de presiune care vine de la Kremlin pe regimul de la Tiraspol pentru ca acesta să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului orientate pentru a destabiliza situația în Republica Moldova. Nu este pentru prima dată”, a conchis Sandu.

Amintim că pe 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova, care obligă agenții economici din regiunea transnistreană să plătească taxe vamale la bugetul de stat. Până acum, companiile din stânga Nistrului plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Modificările au provocat nemulțumiri pe malul stâng.

Anterior, Oleg Serebrian, vicepremierul pentru Reintegrare, a spus că noile prevederi au anulat taxele de proceduri vamale, care erau mai mici, iar reglementările care au intrat în vigoare sunt egale pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului, nu doar pentru cei transnistreni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sandu #tiraspol #conditii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.