Revoluție tehnologică pe pista Aeroportului Chișinău. Avioanele vor ateriza și pe timp de ceață

Începând cu 23 ianuarie, Aeroportul Internațional Chișinău devine oficial unul dintre aeroporturile dotate cu sistemul de aterizare instrumentală ILS CAT III. Această certificare reprezintă un pas major în modernizarea infrastructurii aeroportuare din Republica Moldova, permițând operarea zborurilor în condiții de vizibilitate extrem de redusă și reducând semnificativ întârzierile și anulările cauzate de condițiile meteorologice nefavorabile.

ILS CAT III este un sistem avansat care oferă piloților informații precise despre direcție și altitudine în timpul aterizării, chiar și în condiții de ceață densă sau vizibilitate aproape zero. Această tehnologie permite aterizări în condiții de vizibilitate verticală sub 30 de metri și orizontală până la 75 de metri, eliminând practic limitările care afectau anterior zborurile.

Implementarea sistemului ILS CAT III aduce beneficii directe pentru pasageri:

Reducerea întârzierilor și anulărilor: Zborurile vor putea fi operate conform orarului, indiferent de ceață sau alte condiții meteo dificile. Minimizarea devierilor: Aterizările la aeroporturi de rezervă, frecvente în trecut, vor deveni o raritate.

#pista #Aeroport #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noile sancțiuni petroliere impuse de Statele Unite, care marchează finalul administrației Biden, ar putea lipsi bugetul Rusiei de un ruble din cinci provenit din veniturile petroliere și gazeifere în 2025. Potrivit cercetătorului Janis Kluge de la Institutul German pentru Probleme de Securitate Internațională, economia rusă ar putea pierde între 10% și 20% din veniturile valutare obținute din exporturile de petrol, echivalentul a 10-20 miliarde de dolari.

Acest impact ar putea reduce veniturile bugetare cu până la 1% din PIB, aproximativ 2 trilioane de ruble, adică 18% din veniturile petroliere estimate pentru acest an (10,9 trilioane de ruble). Sancțiunile vizează companii precum „Surgutneftegaz” și „Gazprom Neft”, dar și peste 180 de tancuri petroliere din „flota umbră”. În plus, au fost afectate două rafinării-cheie (Omsk și Moscova), proiecte strategice precum „Vostok Oil” și „Baltic LNG”, două fabrici de gaz natural lichefiat ale „Gazprom” și 30 de companii de servicii petroliere.

Conform S&P Global, sancțiunile au vizat peste 270 de tancuri petroliere, care transportau jumătate din exporturile maritime de petrol ale Rusiei, adică aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi, din care 1 milion erau exportați în China și 500 de mii în India.

În 2024, veniturile petroliere și gazeifere ale Rusiei au fost de 11,13 trilioane de ruble, cu 26% mai mari față de 2023, dar sub estimările inițiale. Bugetul federal a înregistrat un deficit de 3,3 trilioane de ruble, depășind dublul planificat inițial. Pentru 2025, cheltuielile bugetare sunt estimate la 41,47 trilioane de ruble, dintre care 41% vor fi alocate armatei, poliției și serviciilor speciale. Deficitul este așteptat să se reducă la 1,17 trilioane de ruble, datorită creșterii taxelor pentru companii și populație.

Aceste sancțiuni, considerate cele mai dure de până acum, reduc semnificativ veniturile Rusiei atât în buget, cât și în balanța comercială.

#sanctiuni #petrol #Rusia