Rușii își reduc achizițiile de imobile în Turcia, dar păstrează coroana cumpărătorilor străini

Rușii au rămas pe primul loc în topul cumpărătorilor străini de proprietăți în Turcia în 2024, conform datelor Institutului de Statistică din Turcia (TUIK). Această performanță vine în ciuda unei scăderi semnificative a numărului de tranzacții realizate de cetățenii ruși.

În 2024, rușii au achiziționat 4.867 de proprietăți în Turcia, ocupând locul întâi între cumpărătorii străini. Pe locul al doilea s-au clasat cetățenii iranieni, cu 2.166 de achiziții, urmați de ucraineni, care au realizat 1.631 de tranzacții.

Deși își mențin poziția de lideri, activitatea rușilor pe piața imobiliară turcă a scăzut considerabil comparativ cu anii anteriori. În 2023, aceștia au achiziționat peste 10.500 de proprietăți, iar în 2022, pe fondul războiului din Ucraina și al mobilizării parțiale din Rusia, au înregistrat un record de 16.300 de tranzacții, reprezentând 24% din achizițiile străinilor.

Scăderea activității rușilor pe această piață poate fi explicată prin mai mulți factori. În 2023, Turcia a majorat suma minimă necesară pentru obținerea permisului de ședere prin investiții imobiliare la 200.000 de dolari, de la 50.000 de dolari în orașele mici și 75.000 în metropole. Potrivit Irinei Moșeva, partener la Intermark Global, noile reguli au redus atractivitatea Turciei pentru cetățenii ruși.

De asemenea, slăbirea rublei și creșterea costului vieții în Turcia au fost bariere suplimentare. Alte dificultăți includ sancțiunile internaționale care complică transferurile financiare și faptul că mulți ruși și-au realizat deja planurile de relocare în anii precedenți.

În același timp, rușii au început să găsească modalități de a achiziționa imobile în Europa, chiar și în contextul restricțiilor impuse de sancțiuni. Conform Intermark Global, în prima jumătate a anului 2024, 35% dintre tranzacțiile imobiliare ale rușilor s-au desfășurat în Uniunea Europeană, un procent mai mare față de 2022, când sancțiunile și închiderea programelor de „vize de aur” au redus considerabil accesul la piața europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #achizitii #imobile #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.