Exclusivitatea se spulberă: Ciocolata Mozart nu mai aparține doar Salzburgului

23 Ian. 2025, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2025, 10:54 // Actual //  Ursu Victor

În luna decembrie, ultimul Salzburg Mozartkugel (Balul lui Mozart), o bomboană umplută cu marţipan, fistic şi nuga, inventată la sfârşitul secolului al XIX-lea, a ieşit de pe linia de producţie din suburbia Grödig.

Fabrica, care producea anual 57 de milioane de bomboane de ciocolată „Mozartkugel”, a fost închisă la sfârşitul anului, după ce producătorul Salzburg Schokolade a dat faliment, în parte din cauza creşterii preţurilor la cacao.

Cu toate că bomboanele au multe imitaţii, doar autenticul „Echte Salzburger Mozartkugel” era produs în serie pentru export în oraşul austriac. Sindicatul Pro-Ge, care reprezintă muncitorii, a numit fabrica Mozartkugel „inima regiunii”, unde angajaţii erau „mândri de un produs care a făcut înconjurul lumii”.

În ciuda pedigree-ului lor local, licenţa pentru bomboanele de ciocolată a fost deţinută timp de câţiva ani de conglomeratul american Mondelez International, producător al unor mărci internaţionale precum fursecurile Oreo şi tabletele de ciocolată Toblerone.

Ca urmare a insolvenţei Salzburg Schokolade după trei ani de încercări de salvare, Mondelez a declarat că va căuta în cadrul reţelei sale regionale de producţie o nouă locaţie pentru a produce Mozartkugeln.

Potrivit unor rapoarte neconfirmate ale presei locale, destinaţia cea mai probabilă ar fi Republica Cehă, datorită costurilor sale de producţie mai scăzute.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.