Flenchea aruncă zarurile: Chișinăul vrea revenirea la status quo-ul gazului gratuit în Transnistria

Ceea ce am putut sesiza din declarația premierului Dorin Recean este revenirea la status quo, ca Gazprom să găsească orice modalitate pentru reluarea gazelor gratuite în regiunea stângă a Nistrului, pentru că noi, cei din dreapta Nistrului, vrem energie mai ieftină,” a declarat Flenchea, subliniind complexitatea și ambiguitatea situației actuale, a comentat într-un interviu acordat postului Europa Liberă, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea,

Potrivit lui, nu există angajamente contractuale clare ale Gazprom față de regiunea stângă a Nistrului, ci doar obligații între Moldovagaz și Gazprom pentru aprovizionarea cu gaze a întregii Republici Moldova. Cu toate acestea, de la reducerea livrărilor de gaze în mai 2022, Chișinăul a fost forțat să caute soluții pe piața liberă.

„Așteptările noastre față de Gazprom nu sunt conectate la realitate. Rusia nu ar fi trebuit să atace Ucraina, dar nici nu putem avea pretenții ca Gazprom să-și onoreze obligațiile contractuale în condițiile actuale. Tot ce s-a făcut a fost să se mizeze pe bunul simț al Gazpromului pentru continuarea livrărilor de gaze în Transnistria,” a explicat fostul vicepremier.

Până la sfârșitul anului 2024, Republica Moldova cumpăra energie electrică de la Cuciurgan la un preț de 66 de dolari per MWh, însă achizițiile au fost stopate urmare a suspendării livrărilor de metan în stânga Nistrului. Chișinăul s-a reorientat pe piața din România unde prețul curentului este în medie de două ori mai mare față de cel de la Cuciurgan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #Energie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat