Scumpirea apartamentelor și creșterea salariilor alimentează un nou vârf al creditelor ipotecare din Moldova

23 Ian. 2025, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2025, 12:09 // Actual //  Ursu Victor

Piața creditelor ipotecare din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în 2024, conform economiștilor, iar acest fenomen este rezultatul unei combinații între scumpirea locuințelor și o putere de cumpărare în creștere. În trimestrul IV al anului, moldovenii au contractat credite ipotecare în valoare de 3,2 miliarde lei, iar valoarea totală a creditelor acordate în 2024 a atins 8,1 miliarde lei, de 2,5 ori mai mult decât în anul precedent.

Economsitul Veaceslav Ioniță  a subliniat faptul că, deși în trimestrul IV s-au acordat 2,4 mii de noi credite ipotecare – cu doar 8% mai mult decât recordul din 2021 – motorul principal al acestei creșteri nu a fost numărul de credite, ci scumpirea apartamentelor și majorarea valorii medii a creditelor. Astfel, în timp ce valoarea medie a unui credit ipotecar era de 680 mii lei în 2021, în trimestrul IV din 2024 aceasta a ajuns la 1,3 milioane lei, aproape dublu.

Un alt aspect important este faptul că, în ciuda acestei creșteri semnificative a valorii creditelor, povara financiară asupra familiilor a rămas relativ constantă. În 2021, un credit mediu ipotecar reprezenta 6,6 salarii medii nete anuale în Chișinău, iar în 2024 această valoare a ajuns la 7,6 salarii. Creșterea salariilor cu 65% în ultimii ani a contribuit semnificativ la menținerea echilibrului financiar, oferind o susținere importantă în fața creșterii prețurilor la apartamente.

Ioniță a subliniat că moldovenii au demonstrat o adaptabilitate remarcabilă la noile condiții economice, iar această flexibilitate a fost un factor esențial în susținerea boom-ului creditelor ipotecare din 2024. Totuși, economistul a atras atenția asupra provocărilor economice care însoțesc această evoluție, semnalând că, deși piața este în expansiune, aceasta se află într-o continuă ajustare în raport cu noile realități economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.