Planul lui Trump de a învinge Rusia cu petrol ieftin, contestat de Putin

Scăderea prețurilor globale la petrol, menționată de fostul președinte al SUA Donald Trump ca un mijloc de presiune asupra Rusiei, ar dăuna economiei americane. Această opinie a fost exprimată vineri de președintele Rusiei, Vladimir Putin, într-un interviu acordat postului de televiziune „Rossia 1”.

„Atât Rusia, cât și SUA sunt nu doar cei mai mari producători de petrol, ci și cei mai mari consumatori”, a subliniat Putin. „Asta înseamnă că prețurile prea mari sunt dăunătoare atât pentru economia noastră, cât și pentru cea americană, deoarece producția internă de bunuri necesită utilizarea resurselor energetice. Însă prețurile prea mici sunt la fel de dăunătoare, deoarece subminează capacitatea companiilor energetice de a investi.”

Putin l-a descris pe Trump drept un om „inteligent” și „pragmatic”, afirmând: „Mă îndoiesc că va lua decizii care să afecteze economia americană.”

Declarațiile vin în contextul în care Donald Trump a anunțat recent, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, planuri de reducere a prețurilor globale la petrol pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Potrivit acestuia, SUA intenționează să coopereze cu Arabia Saudită și alte țări OPEC pentru a realiza acest obiectiv. „Putem opri acest război reducând prețurile la petrol. Este iresponsabil că acest lucru nu s-a făcut până acum. Vom reduce prețurile, iar Rusia va înceta imediat războiul cu Ucraina”, a declarat Trump.

Anterior, Robert Wilkie, un membru al echipei de tranziție a lui Trump, a amenințat Kremlinul cu prăbușirea prețurilor petrolului la 40 de dolari sau mai puțin dacă Putin nu acceptă o înțelegere privind Ucraina. Wilkie a afirmat că o astfel de scădere a prețurilor „va exercita o presiune extraordinară asupra economiei militare a Rusiei” și ar putea duce la „falimentul” acesteia.

În timpul campaniei sale electorale, Trump a promis o extindere masivă a producției de petrol și gaze în SUA, sub sloganul „Pumpează, baby, pompează!”. El a anunțat o creștere planificată de 15% a producției de petrol, echivalentă cu 3 milioane de barili pe zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.