Fuga banilor din Rusia – 2024 marchează un vârf istoric al capitalului gri

25 Ian. 2025, 11:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Ian. 2025, 11:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economia Rusiei a înregistrat în 2024 un vârf al ieșirilor „din umbră” de capital, potrivit datelor publicate de Banca Centrală a Federației Ruse (BCR).

Conform statisticilor, 9,6 miliarde de dolari au părăsit țara în decursul anului prin operațiuni care nu se încadrează în categoriile standard (importuri de bunuri, investiții, rambursări de datorii etc.), fiind clasificate drept „erori și omisiuni” ale balanței de plăți. Această categorie a crescut cu o treime față de anul precedent (7,2 miliarde de dolari), cu 60% comparativ cu primul an de război (6 miliarde de dolari) și de 96 de ori față de nivelurile din 2021, înainte de război.

Banca Centrală explică aceste „erori și omisiuni” ca fiind „discrepanțe statistice”. Cu toate acestea, analiștii Rosbank le interpretează drept un semnal al creșterii fluxurilor „din umbră” de capital din Rusia.

În 2024, aceste ieșiri „din umbră” au atins cel mai înalt nivel din 2012 (când BCR a raportat 10,4 miliarde de dolari în erori și omisiuni) și s-au apropiat de valorile din anii 1990, când economia rusească „pierdea” valute masiv (9,9 miliarde de dolari în 1998, 10,3 miliarde de dolari în 1995).

Vârful a fost înregistrat după alegerile prezidențiale, când Vladimir Putin a fost reales pentru al cincilea mandat. În al doilea trimestru, „erorile și omisiunile” balanței de plăți au atins 6,9 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel trimestrial din 2010. Spre finalul anului, în perioada octombrie-decembrie, BCR a raportat un flux net ușor pozitiv pentru aceste operațiuni, de 0,2 miliarde de dolari.

Rosbank subliniază că aceste fluxuri „din umbră” sunt îngrijorătoare, în contextul semnalelor negative privind comerțul extern rusesc. În decembrie, veniturile din exporturi au scăzut cu 18% față de anul precedent, la 31,3 miliarde de dolari, în timp ce surplusul balanței comerciale s-a redus la 5,6 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2020. În aceeași perioadă, balanța de plăți a devenit negativă, cu o ieșire netă de 1,6 miliarde de dolari.

Analiștii Raiffeisenbank atribuie această deteriorare sancțiunilor impuse în noiembrie sectorului bancar rusesc, care au afectat plățile și fluxurile de export. Gazprombank, ultimul mare actor care mai avea acces la tranzacții în dolari și la sistemul SWIFT, a fost inclus pe lista neagră, alături de alte 50 de instituții financiare. Astfel, 95% din sectorul bancar rusesc se află acum sub sancțiuni, conform declarațiilor guvernatorului BCR, Elvira Nabiullina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.