Cărbune și îngrășăminte „made in Russia”! Moldova își menține dependența de Est

În perioada 2021-2024, Republica Moldova a importat trei categorii principale de produse: combustibil mineral, îngrășăminte azotoase și îngrășăminte complexe ce conțin azot, fosfor și potasiu. Volumul total al importurilor pentru aceste produse a depășit 1 milion de tone, valoarea totală fiind estimată la peste 8 miliarde de lei, contată în analiza sa Iurie Rija, director executiv la Agrocereale.

Importurile de combustibil mineral au totalizat 424,55 milioane kg în patru ani, reprezentând 42,2% din volumul total al importurilor. După o creștere în 2022 (132,76 milioane kg), volumul a scăzut în 2023 (85,97 milioane kg) și a continuat să scadă în 2024 (79,12 milioane kg). Valoarea totală a importurilor de combustibil a fost de 1,61 miliarde lei, cu fluctuații semnificative ale prețurilor: de la 2,4 lei/kg în 2021 la un maxim de 8,1 lei/kg în 2022, stabilizându-se la 5,2 lei/kg în 2024.

În perioada analizată, importurile de îngrășăminte azotoase au crescut constant, atingând un vârf de 92,28 milioane kg în 2023. Totuși, în 2024, volumul a scăzut la 80,89 milioane kg. În total, Moldova a importat 288,44 milioane kg de îngrășăminte azotoase, reprezentând 28,6% din totalul importurilor. Valoarea acestora a fost de 2,77 miliarde lei, cu un preț mediu de 11,6 lei/kg, susține Rija.

Rusia este, în mod tradițional, cel mai mare partener al Moldovei în ceea ce privește livrările de combustibili minerali și îngrășăminte. În 2021, din Rusia au fost importate 72,83 milioane kg de produse, iar, în ciuda anumitor dificultăți geopolitice din anii următori, Rusia a continuat să fie lider în ceea ce privește volumele de livrări. În 2023, exporturile din Rusia au scăzut ușor, ajungând la 52,57 milioane kg, însă în 2024 s-a înregistrat din nou o creștere, atingând 75,91 milioane kg.

Importurile de îngrășăminte complexe au fost mai stabile, cu un vârf în 2021 (78,9 milioane kg) și variații anuale între 62,97 și 83,12 milioane kg. Totalul pentru cei patru ani a fost de 293,89 milioane kg, echivalent cu 29,2% din volumul importurilor. Valoarea acestor îngrășăminte a fost de 3,72 miliarde lei, cu un preț mediu de 26,9 lei/kg, înregistrând o tendință descendentă spre 2024.

În Moldova, 147 de companii importă îngrășăminte, însă 15 lideri controlează 79,4% din volumul total. Printre aceștia, AGROSTOC, AGROCENTER EUROCHEM SRL și CARVIDON-TRADE SRL ocupă pozițiile de top. Această concentrare influențează prețul și accesibilitatea produselor pe piață, deși există și 20,6% din importuri gestionate de companii mai mici, ceea ce aduce diversitate”, se mai arată în analiza lui Rija.

Principalii furnizori de combustibil și îngrășăminte pentru Moldova sunt Rusia, România și Emiratele Arabe Unite. Rusia a fost lider constant, furnizând 75,91 milioane kg în 2024, în creștere față de 2023. În schimb, importurile din Elveția au scăzut semnificativ, atingând doar 429 mii kg în 2024.

Companiile joacă un rol cheie în importul de combustibili minerali și îngrășăminte în Republica Moldova. Datele arată că cele mai mari 15 companii asigură 75,9% din totalul importurilor.

Fluctuațiile în importuri reflectă atât dinamica piețelor globale, cât și adaptarea Moldovei la provocările economice și geopolitice. Reducerea importurilor de combustibil în 2024 poate indica o diversificare a surselor de energie sau o eficientizare a consumului intern. În sectorul agricol, creșterea importurilor de îngrășăminte azotoase și complexe subliniază necesitatea modernizării practicilor agricole pentru a face față cererii crescânde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #combustibil #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”