Românii bat la ușa fabricii de sticlă din Chișinău! Cine este compania care ar vrea să cumpere întreprinderea

Agenția Proprietății Publice (APP) din Republica Moldova pregătește în prezent caietul de sarcini pentru un proiect investițional important, având ca obiectiv valorificarea fabricii de sticlă din Chișinău. Directorul APP, Roman Cojuhari, a declarat că scopul principal este păstrarea activității de producție și a locurilor de muncă, nu vânzarea fabricii ca activ imobiliar. În acest sens, autoritățile vor impune condiții specifice procesului de valorificare, cum ar fi atragerea de investiții, păstrarea și dezvoltarea domeniului de activitate al fabricii.

„Ne dorim să menținem activitatea de producție, iar acest proiect trebuie să asigure dezvoltarea fabricii, nu doar să o vândă ca un teren. Vor exista condiții stricte privind păstrarea locurilor de muncă și atragerea de noi investiții. În aproximativ o lună, vom expune caietul de sarcini pentru evaluare”, a afirmat Cojuhari.

La momentul actual, au avut loc mai multe vizite de informare din partea agenților economici interesați. Printre aceștia se află și o companie din România activă în domeniul sticlei, despre care șefa Agenției de Investiții, Natalia Bejan, a menționat că a fost singura care a manifestat interes imediat după anunțul privind scoaterea fabricii la licitație.

„Este un interes real și serios din partea unei companii care activează în domeniu și în România. Aceasta a fost singura care a acționat rapid și a manifestat intenția de a achiziționa fabrica de sticlă”, a declarat Bejan într-o conferință de presă.

Deși nu a dezvăluit numele companiei, ar fi vorba despre BA Glass, o companie portugheză care controlează singura fabrică de ambalaje din sticlă rămasă în funcțiune în România.

În primăvara anului trecut, o ofertă din partea unui cumpărător germano-kazah pentru achiziționarea fabricii din Chișinău a fost luată în considerare, dar ulterior a fost abandonată.

Ultimul raport financiar al fabricii de sticlă din Chișinău arată un profit de 36,6 milioane de lei și o cifră de afaceri de 569,2 milioane de lei pentru anul 2023, ceea ce subliniază importanța economică a acestei unități de producție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sticla #coompanie #fabrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.