Cum își propune Turcia să devină „regele gazului” pentru Europa, fără ajutorul Rusiei

Turcia își propune să devină un furnizor major de gaz pentru Uniunea Europeană și să dezvolte un „hub energetic” pentru a asigura aprovizionarea cu gaze, fără implicarea suplimentară a Rusiei, a declarat ambasadorul Turciei în Uniunea Europeană, Faruk Kaymakci, într-un interviu pentru Politico.

Conform acestuia, reluarea dialogului energetic cu UE va ocupa un loc central în cadrul relațiilor cu Uniunea Europeană, care vor include și negocieri comerciale, precum și colaborare politică, în special pentru soluționarea conflictelor din Europa de Est și Orientul Mijlociu.

În urma opririi tranzitului de gaz prin Ucraina, în ianuarie, ruta turcească a rămas singura cale pentru livrările de gaz rusesc în Europa. Cu toate acestea, Kaymakci nu a menționat o posibilă creștere a livrărilor către țări precum Ungaria și Slovacia, care continuă să depindă de Gazprom. În schimb, Turcia intenționează să sprijine creșterea livrărilor de gaz azer și să ajungă la un acord cu UE pentru dezvoltarea resurselor din Marea Mediterană, o chestiune care a fost blocată de disputa cu Cipru.

„Avem Coridorul Gazului Sudic. Avem 18 miliarde de metri cubi de gaz, în principal din Azerbaidjan, și putem extinde ușor aceste livrări conectându-le cu gazul din Mediterană. Avem un rol important și potențial în acest sens”, a declarat Kaymakci.

Dialogul energetic de vârf între Turcia și UE a fost suspendat în 2019, după ce Turcia a început explorarea unui important zăcământ de gaz, „Afrodita”, descoperit în 2011 în zona economică exclusivă a Ciprului. Turcia a revendicat dreptul de a împărți beneficiile extracției cu regiunea auto-progclamată a Ciprului de Nord, iar în 2019, Uniunea Europeană a încheiat negocierile energetice cu Turcia, denunțând tentativele companiilor turce de a exploata resurse în apele teritoriale cipriote.

„Deși există un mare potențial, dialogul energetic între UE și Turcia este blocat din cauza deciziilor luate în 2019. Considerăm că toată lumea pierde în această situație. Turcia este una dintre cele trei-patru principale rute de livrare a resurselor energetice. Dacă UE vrea să folosească această rută sau nu, este alegerea lor”, a mai spus Kaymakci.

După începutul războiului din Ucraina, livrările de gaz rusesc către UE au scăzut semnificativ, iar în 2023, singura rută funcțională rămasă a fost „Fluxul Turkish Stream”. Potrivit analistului energetic Kadri Tastan, prețul ridicat al gazului european și lipsa aprovizionării prin Ucraina au făcut direcția turcească să devină și mai importantă pentru UE.

„Prețurile ridicate ale gazului au devenit o problemă majoră pentru UE, iar poziția Turciei este acum mult mai puternică”, a adăugat Tastan.

Pe fondul acestor tensiuni, prețul gazului european a atins un maxim de 48,7 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023, iar stocurile de gaz în depozitele europene au scăzut rapid în urma vremii reci din decembrie-ianuarie, ajungând la 56,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află pe lista neagră a transportatorilor navali, din cauza nealinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în domeniul siguranței și securității maritime. Declarațiile au fost făcute de Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul Transporturilor.

Potrivit oficialului, Republica Moldova nu are în prezent nave care să opereze efectiv sub pavilion național, iar principalul motiv este lipsa unui cadru normativ compatibil cu cerințele internaționale. „Nu suntem aliniați la legislația europeană și internațională care să permită ca navele sub pavilionul țării noastre să corespundă cerințelor de siguranță, certificare și securitate”, a explicat Păscăluță.

Secretarul de stat a precizat că, cu sprijinul Uniunii Europene și al Transport Community, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat în următorii doi ani. Obiectivul este ca Republica Moldova să iasă din lista neagră, să fie inclusă mai întâi în lista gri, iar ulterior în lista albă a statelor care pot deține și administra în condiții conforme nave maritime.

„Am ajuns în lista neagră pentru că nu exista o legislație adecvată. Era un registru deschis, cu un cod minimal și doar câteva convenții ratificate. Evaluările internaționale au arătat clar necesitatea de a transpune un șir de reglementări și de a întări capacitatea agenției navale”, a declarat Păscăluță.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

Datele oficiale arată că, în prezent, 113 nave maritime mai sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, față de peste 400 de nave acum nouă ani. Scăderea semnificativă vine pe fondul restricțiilor și reputației negative a registrului naval moldovenesc.

Numărul mare de nave înregistrate anterior era determinat în special de taxele reduse, care aduceau anual statului venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, în ultimul deceniu, mai multe nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă și incidente grave.

Cel mai cunoscut caz rămâne explozia din portul Beirut, provocată de o navă sub pavilionul Republicii Moldova, încărcată cu azotat de amoniu, care fusese sechestrată pentru datorii și a provocat sute de victime.