Cum își propune Turcia să devină „regele gazului” pentru Europa, fără ajutorul Rusiei

Turcia își propune să devină un furnizor major de gaz pentru Uniunea Europeană și să dezvolte un „hub energetic” pentru a asigura aprovizionarea cu gaze, fără implicarea suplimentară a Rusiei, a declarat ambasadorul Turciei în Uniunea Europeană, Faruk Kaymakci, într-un interviu pentru Politico.

Conform acestuia, reluarea dialogului energetic cu UE va ocupa un loc central în cadrul relațiilor cu Uniunea Europeană, care vor include și negocieri comerciale, precum și colaborare politică, în special pentru soluționarea conflictelor din Europa de Est și Orientul Mijlociu.

În urma opririi tranzitului de gaz prin Ucraina, în ianuarie, ruta turcească a rămas singura cale pentru livrările de gaz rusesc în Europa. Cu toate acestea, Kaymakci nu a menționat o posibilă creștere a livrărilor către țări precum Ungaria și Slovacia, care continuă să depindă de Gazprom. În schimb, Turcia intenționează să sprijine creșterea livrărilor de gaz azer și să ajungă la un acord cu UE pentru dezvoltarea resurselor din Marea Mediterană, o chestiune care a fost blocată de disputa cu Cipru.

„Avem Coridorul Gazului Sudic. Avem 18 miliarde de metri cubi de gaz, în principal din Azerbaidjan, și putem extinde ușor aceste livrări conectându-le cu gazul din Mediterană. Avem un rol important și potențial în acest sens”, a declarat Kaymakci.

Dialogul energetic de vârf între Turcia și UE a fost suspendat în 2019, după ce Turcia a început explorarea unui important zăcământ de gaz, „Afrodita”, descoperit în 2011 în zona economică exclusivă a Ciprului. Turcia a revendicat dreptul de a împărți beneficiile extracției cu regiunea auto-progclamată a Ciprului de Nord, iar în 2019, Uniunea Europeană a încheiat negocierile energetice cu Turcia, denunțând tentativele companiilor turce de a exploata resurse în apele teritoriale cipriote.

„Deși există un mare potențial, dialogul energetic între UE și Turcia este blocat din cauza deciziilor luate în 2019. Considerăm că toată lumea pierde în această situație. Turcia este una dintre cele trei-patru principale rute de livrare a resurselor energetice. Dacă UE vrea să folosească această rută sau nu, este alegerea lor”, a mai spus Kaymakci.

După începutul războiului din Ucraina, livrările de gaz rusesc către UE au scăzut semnificativ, iar în 2023, singura rută funcțională rămasă a fost „Fluxul Turkish Stream”. Potrivit analistului energetic Kadri Tastan, prețul ridicat al gazului european și lipsa aprovizionării prin Ucraina au făcut direcția turcească să devină și mai importantă pentru UE.

„Prețurile ridicate ale gazului au devenit o problemă majoră pentru UE, iar poziția Turciei este acum mult mai puternică”, a adăugat Tastan.

Pe fondul acestor tensiuni, prețul gazului european a atins un maxim de 48,7 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023, iar stocurile de gaz în depozitele europene au scăzut rapid în urma vremii reci din decembrie-ianuarie, ajungând la 56,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.