Krasnoselski cere gaz în credit de la Chișinău, deși Transnistria are o datorie de miliarde de dolari

Transnistria așteaptă decizia Moldovei privind împrumutul a 3 milioane de metri cubi de gaz (în prezent datoria Tiraspolului pentru gaz se ridică la 12 miliarde de de dolari n.a). În cadrul unei ședințe a pretinsului Comandament Operativ pentru depășirea crizei energetice din stânga Nistrului, s-a discutat despre faptul că rezerva de gaz economisită prin oprirea activității unor întreprinderi industriale cu consum mare de energie este pe cale de a se epuiza, urmând să ajungă la limita maximă până la începutul lunii februarie.

Transnistria speră la o decizie favorabilă din partea Comisiei de profil din Moldova, care analizează în prezent cererea de a acorda un împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaz. „Tiraspoltransgaz” se angajează să plătească sau să returneze acest volum de gaz. De asemenea, liderul separatist al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a subliniat că decizia ar fi putut fi luată de partea moldovenească încă de săptămâna trecută.

Astăzi, publicația „Kommersant”„ scria într-un material că Moldovagaz” poartă negocieri cu companiile ungare MOL și MVM din Ungaria privind posibile achiziții de gaz pentru Transnistria. Publicația scrie că acordul ar urma să fie semnat în curând, ceea ce ar permite începerea livrărilor la începutul lunii februarie. Deocamdată, se discută despre livrări până la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie. Detaliile privind ruta și prețul livrărilor rămân neclare, iar Transnistria are nevoie de aproximativ 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi.

Din cauza lipsei gazului rusesc, în Transnistria a fost întreruptă încălzirea centralizată și furnizarea de apă caldă în locuințe, au loc întreruperi programate ale electricității, iar aproape toate întreprinderile industriale au fost oprite.

Pe 15 ianuarie 2025, după o vizită în Rusia, șeful Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia va livra gaz Transnistriei ca ajutor umanitar, îndemnând autoritățile Moldovei să nu blocheze aceste livrări. Cu toate acestea, organizarea acestor livrări se confruntă cu probleme semnificative, cauzate de pozițiile autorităților Moldovei și Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#krasnoselski #gaz #datorie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina