Un trader din offshore rezervă capacități de gaz pentru Transnistria

Conform publicației „Kommersant”, MET International AG, un trader cu sediul în Elveția, a rezervat capacități pe conducta de gaze Transbalcanică pentru livrări către regiunea transnistreană. Livrările ar putea începe la 1 februarie, cu un volum de până la 5 milioane de metri cubi pe zi, iar capacitățile sunt rezervate pentru o lună. Totuși, autoritățile de la Tiraspol nu au luat încă o decizie finală, așteptând posibila asistență financiară de 30 de milioane de euro din partea Uniunii Europene (UE).

Surse citate de „Kommersant” indică faptul că MET International AG a rezervat punctele de intrare Isaccea-Orlovka (România-Ucraina) și Ungheni (România-Moldova, gazoductul Iași-Chișinău). Capacitatea rezervată este de până la 5 milioane de metri cubi pe zi. În prezent, între MET și Moldovagaz există doar un acord-cadru, un contract final urmând să fie semnat.

Volumul contractat inițial ar fi de 60,5 milioane de metri cubi (aproximativ 2 milioane de metri cubi pe zi). Costul livrărilor nu a fost dezvăluit.

Un obstacol pentru livrările prin conducta Transbalcanică este secțiunea care traversează Ucraina. Cu toate acestea, operatorul sistemului de transport gaze din Ucraina (OGTSU) a confirmat volumele rezervate de MET.

În urma sistării livrărilor de gaze rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie, Transnistria se confruntă cu o criză energetică severă, incluzând lipsa încălzirii centrale, întreruperi de electricitate și blocarea activității industriale.

Pentru a preveni o criză umanitară, Chișinăul și UE lucrează la un plan de sprijin. Moldova este pregătită să furnizeze temporar Transnistriei 3 milioane de metri cubi de gaz, suficient pentru menținerea presiunii în sistemul de transport până la sfârșitul lunii ianuarie. Gazul trebuie returnat până la 1 martie 2025.

UE a promis să finanțeze următorul pas al ajutorului de urgență pentru achizițiile de gaz din perioada 1-10 februarie. În schimb, Centrala de la Cuciurgan trebuie să livreze energie electrică malului drept la prețuri de dinaintea crizei, respectiv 66 USD/MWh.

Președintele Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat că sprijinul UE este binevenit în contextul actual. Discuțiile privind detaliile tehnice ale livrărilor vor avea loc pe 30 ianuarie între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului.

În plus, Krasnoselski a menționat că Federația Rusă ar putea oferi un credit pentru achiziția de gaz din Europa, ceea ce ar completa sprijinul primit.

Analistul Vitali Ermakov consideră că MET ar putea revinde gaze rusești obținute prin „Turkish Stream” către Transnistria, utilizând conducta Transbalcanică în regim invers. Aceasta ar putea preveni agravarea crizei umanitare din regiune.

#off shore #transnistria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.