CNEJ îi răspunde Veronicăi Dragalin: Expertiza dosarului Bumbăta-Leova va fi gata în 2-3 luni, nu în 2028

Centrul Național de Expertiză Judiciară (CNEJ) a emis un comunicat de presă în care clarifică declarația Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție cu privire la termenul de finalizare a expertizei în dosarul Bumbăta-Leova în anul 2028. CNEJ a subliniat că aceste informații sunt inexacte și nu reflectă realitatea.

Potrivit CNEJ, expertiza a fost deja demarată din luna octombrie 2024, însă lucrările au fost întârziate din cauza unor cereri de recuzare a experților judiciari. În urma acestora, CNEJ a colaborat cu autoritățile și a identificat un specialist din Ucraina care ar putea contribui la procesul de expertiză. De asemenea, responsabilii din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) au fost informați despre acest aspect, iar procedurile pentru desemnarea oficială a expertului ucrainean sunt în curs de desfășurare.

CNEJ estimează că expertiza, care este considerată prioritară, va fi finalizată în termen de 2-3 luni, odată ce vor fi soluționate procedurile procesuale legate de desemnarea expertului din Ucraina.

„Dorim să asigurăm opinia publică că termenul de finalizare al expertizei va fi respectat și că lucrările sunt în plină desfășurare. Informațiile din presă care menționează o finalizare în 2028 sunt eronate și nu reflectă stadiul real al procesului de expertiză”, a declarat CNEJ într-un comunicat oficial.

Dosarul privind proiectul controversat al podului Leova-Bumbăta continuă să fie la faza de urmărire penală, iar investigațiile se confruntă cu provocări. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a oferit detalii într-o conferință de presă, menționând că recent a primit o informare de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ), care a comunicat că expertiza necesară în acest dosar va putea fi realizată abia în anul 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #coruptie #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.