CNEJ îi răspunde Veronicăi Dragalin: Expertiza dosarului Bumbăta-Leova va fi gata în 2-3 luni, nu în 2028

Centrul Național de Expertiză Judiciară (CNEJ) a emis un comunicat de presă în care clarifică declarația Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție cu privire la termenul de finalizare a expertizei în dosarul Bumbăta-Leova în anul 2028. CNEJ a subliniat că aceste informații sunt inexacte și nu reflectă realitatea.

Potrivit CNEJ, expertiza a fost deja demarată din luna octombrie 2024, însă lucrările au fost întârziate din cauza unor cereri de recuzare a experților judiciari. În urma acestora, CNEJ a colaborat cu autoritățile și a identificat un specialist din Ucraina care ar putea contribui la procesul de expertiză. De asemenea, responsabilii din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) au fost informați despre acest aspect, iar procedurile pentru desemnarea oficială a expertului ucrainean sunt în curs de desfășurare.

CNEJ estimează că expertiza, care este considerată prioritară, va fi finalizată în termen de 2-3 luni, odată ce vor fi soluționate procedurile procesuale legate de desemnarea expertului din Ucraina.

„Dorim să asigurăm opinia publică că termenul de finalizare al expertizei va fi respectat și că lucrările sunt în plină desfășurare. Informațiile din presă care menționează o finalizare în 2028 sunt eronate și nu reflectă stadiul real al procesului de expertiză”, a declarat CNEJ într-un comunicat oficial.

Dosarul privind proiectul controversat al podului Leova-Bumbăta continuă să fie la faza de urmărire penală, iar investigațiile se confruntă cu provocări. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a oferit detalii într-o conferință de presă, menționând că recent a primit o informare de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ), care a comunicat că expertiza necesară în acest dosar va putea fi realizată abia în anul 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #coruptie #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezervele de gaz din depozitele subterane ale Europei au scăzut la 53% din capacitate, apropiindu-se de un minim istoric, pe fondul unui ianuarie extrem de rece și al consumului accelerat de energie. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE) și analizelor citate de Gazprom, continentul se confruntă cu una dintre cele mai tensionate situații energetice din ultimii ani.

Meteorologii prognozează că în ianuarie 2026 temperaturile medii în Europa vor fi cu două grade sub norma climatică și cu trei grade mai scăzute decât în ianuarie anul trecut, marcând cea mai rece lună de ianuarie din ultimii nouă ani. Aceste condiții determină o utilizare masivă a gazului din depozitele subterane (PȘG), care reprezintă cea mai flexibilă sursă de aprovizionare pentru consumatorii europeni.

În primele 12 zile ale lunii ianuarie, extragerile de gaz din depozite au fost de 1,6 ori mai mari decât media ultimilor cinci ani pentru aceeași perioadă.

Conform GIE, la data de 12 ianuarie, nivelul mediu de umplere a depozitelor europene era de 53,17%, cu 15 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani. Ritmul de consum este cu patru săptămâni înaintea celui normal pentru acest sezon. Un nivel atât de scăzut pentru această dată a mai fost înregistrat doar în 2022.

În termeni absoluți, în depozitele UE mai rămân 53,9 miliarde de metri cubi de gaz, cu 4,1 miliarde m³ mai puțin decât la aceeași dată în sezonul de iarnă 2017/2018, când Europa a înregistrat cel mai mare consum din istorie.

Situația este tensionată în unele state: în Olanda, nivelul de umplere a depozitelor a coborât pe 12 ianuarie la 39,5%, un prag atins anterior doar în sezonul 2021/2022.

Criza este amplificată de faptul că, de la începutul anului 2025, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a fost sistat, în urma poziției Kievului. În același timp, Europa trebuie să continue să furnizeze gaze și pentru nevoile energetice ale Ucrainei, ceea ce sporește presiunea asupra stocurilor.

Pentru a compensa lipsa gazului rusesc livrat prin conducte, Europa a crescut masiv importurile de gaz natural lichefiat (LNG). În 2025, statele europene au importat 109 milioane de tone de LNG, echivalentul a 142 miliarde de metri cubi, cu 28% mai mult decât în 2024.

În ianuarie 2026, importurile ar putea ajunge la 9,5 milioane de tone, cu 18% peste nivelul de anul trecut.

Totuși, industria LNG are limite: la 12 ianuarie, terminalele europene funcționau la doar 54% din capacitate, iar stocurile de LNG din terminale sunt în scădere, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea Europei de a face față iernii și de a reface rezervele până în sezonul rece 2026/2027.