Băncile rusești au înflorit în 2024. Cum au atins profituri istorice în ciuda sancțiunilor

30 Ian. 2025, 15:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 15:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Rusia au obținut profituri anuale record de 4 trilioane de ruble (40,7 miliarde de dolari) în 2024, a anunțat joi Banca Centrală a Rusiei, în contextul în care sectorul financiar al țării continuă să se redreseze după sancțiuni, beneficiind de ratele ridicate ale dobânzilor și de o creștere solidă a împrumuturilor, scrie REUTERS.

Rata de referință ridicată a băncii centrale, stabilită în prezent la 21%, a majorat marjele nete de dobândă ale băncilor, dar creșterea creditării începe să încetinească. Costurile ridicate ale împrumuturilor descurajează unele companii să caute finanțare pentru proiecte de dezvoltare, preferând să-și păstreze fondurile în depozite.

Excluzând profiturile obținute de subsidiare și reevaluarea negativă a valorilor mobiliare, profitul sectorului bancar ar fi de 3,4 trilioane de ruble, potrivit unui raport al băncii centrale, care nu a furnizat date comparabile pentru 2023.

Banca Centrală a avertizat deja că profiturile băncilor vor scădea în 2025, pe măsură ce riscurile de credit vor crește, iar marjele vor fi comprimate. German Gref, CEO al liderului pieței, Sberbank, a numit ratele ridicate ale dobânzilor o „provocare colosală” pentru afaceri și bănci, în timp ce Andrey Kostin, șeful celei de-a doua bănci ca mărime, VTB, a declarat că reglementările mai stricte vor reduce, de asemenea, profiturile băncilor.

Venitul net din dobânzi al băncilor rusești a crescut cu 11% în 2024, ajungând la 6,7 trilioane de ruble, a mai adăugat banca centrală.

Creșterea creditelor corporative, de consum și ipotecare a încetinit semnificativ în 2024. În cazul creditelor ipotecare, creșterea a scăzut la 12,4%, comparativ cu un record de 34,5% în 2023. Valoarea creditelor ipotecare emise, de 4,9 trilioane de ruble, a fost cu aproape 40% mai mică decât în anul precedent.

Alexander Danilov, director al departamentului de reglementare bancară și analiză din cadrul băncii centrale, a recomandat evitarea comparațiilor cu 2023, descriind acel an drept o excepție din cauza supraîncălzirii pieței și a volumului colosal de sprijin guvernamental.

Cheltuielile guvernamentale crescute pentru conflictul din Ucraina au stimulat creșterea economică, dar au alimentat și inflația, forțând banca centrală să majoreze ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, ceea ce a generat îngrijorări privind supraîncălzirea economiei.

Creșterea creditelor corporative de 17,9% în 2024 a fost însoțită de o creștere de 4,1% a volumului creditelor neperformante (NPL). Cu toate acestea, ponderea NPL-urilor a scăzut la 3,8% datorită creșterii portofoliului de credite.

Un think tank important care consiliază guvernul a avertizat recent că Rusia ar putea înfrunta un val de falimente corporative în acest an, pe măsură ce ponderea companiilor cu niveluri riscante de datorie s-a dublat în 2024. Multe companii mari s-au plâns de costurile ridicate ale împrumuturilor.

„Companiile din majoritatea industriilor sunt încă destul de profitabile, ceea ce le permite să își gestioneze împrumuturile chiar și la ratele actuale”, a declarat banca centrală. „Cu toate acestea, dificultăți ar putea apărea pentru companiile cu un grad ridicat de îndatorare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.