Războiul comercial escaladează! Beijingul impune taxe Americii

China a impus tarife de 10% pe importurile de petrol și echipamente agricole, precum și tarife de 15% pe importurile de cărbune și gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA. Decizia a fost anunțată de Comitetul pentru tarifare și clasificare din cadrul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, ca răspuns la intrarea în vigoare, astăzi, 4 februarie, a unei taxe de 10% impuse de SUA pe mărfurile din China.

„Introducerea unilaterală de tarife de către partea americană încalcă grav regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și nu doar că nu contribuie la soluționarea propriilor probleme, dar subminează și cooperarea economică și comercială normală dintre China și SUA”, se arată în comunicatul comitetului.

La 1 februarie, președintele SUA, Donald Trump, a semnat un decret privind introducerea de taxe pe mărfurile din Mexic, Canada și China, explicând decizia prin necesitatea combaterii migrației ilegale și contrabandei, inclusiv a fentanilului, un narcotic sintetic provenit din China. Ulterior, Trump a acceptat să amâne cu o lună taxele pentru mărfurile din Mexic și Canada.

China a anunțat că intenționează să depună o plângere la OMC împotriva acțiunilor SUA. Ministerul chinez de Externe a subliniat că țara are una dintre cele mai stricte politici de combatere a drogurilor, iar problema răspândirii fentanilului este una internă a SUA.

Donald Trump a declarat recent că intenționează să discute cu președintele Chinei, Xi Jinping, „în următoarele 24 de ore” pentru a negocia amânarea aplicării taxelor de 10%. „Dacă nu vom putea ajunge la un acord cu China, tarifele vor fi foarte, foarte mari”, a avertizat președintele american.

Exporturile Chinei către SUA depășesc anual 400 de miliarde de dolari. Multe dintre mărfurile chinezești sunt deja supuse unor taxe de 10% sau 25%. În același timp, China cumpără de la alte țări, inclusiv SUA, mult mai puține mărfuri decât exportă. În 2024, excedentul comercial al Chinei a atins aproape 1 trilion de dolari, marcând cel mai mare surplus comercial al unei țări din ultimul secol, potrivit The New York Times.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.