Aderarea la UE aduce noi provocări pentru viticultura din Moldova: 1% în plus pe an

Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Adrian Digolean, a declarat că, odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, țara noastră va avea permisiunea de a crește suprafața de viță de vie cu un maximum de 1% pe an.

„Am atenționat viticultorii că, după aderare, vom avea dreptul de a planta viță-de-vie doar într-o măsură de maximum 1% anual. Din acest motiv, este esențial ca până atunci să creștem suprafața acestei culturi”, a explicat Adrian Digolean.

Pentru a sprijini acest proces, Ministerul Agriculturii a implementat politici de subvenționare, oferind 240.000 de lei pentru plantarea unui hectar de viță-de-vie, acoperind astfel 50% din investiția necesară. În plus, oficialii intenționează să crească subvenția la 300.000 de lei, cu scopul de a sprijini viticultorii și de a consolida competitivitatea Republicii Moldova pe piața internațională.

„Ne propunem să creștem suprafețele de viță-de-vie pentru a concura cu marii actori din sector și pentru a valorifica la maxim potențialul viticol al țării noastre”, a mai adăugat Digolean.

Ultimele date statistice relevă că la sfârșitul anului 2023, în Republica Moldova sunt raportate 116 mii hectare de viță de vie, dintre care 66,4 mii ha sunt plantate cu soiuri pentru vin (n.a. – restul, cu struguri de masă). Pe de altă parte, în Registrul de Stat al Viței de Vie, doar 45.5 mii ha sunt înscrise ca fiind suprafețe cu struguri pentru vin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plantatii #vița de vie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.