Miliardarii rusi vând Alfa-Bank pentru a scăpa de sancțiunile economice impuse de Occident

06 Feb. 2025, 11:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2025, 11:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Co-fondatorii „Alpha Group”, Mihail Friedman și Piotr Aven, au finalizat tranzacția de vânzare a părților lor din Alfa-Bank și compania „Alfastrahovanie”. Scopul acestei vânzări a fost eliminarea activelor rusești, în speranța ridicării sancțiunilor europene.

Tranzacția a avut loc anul trecut, ca parte a unui acord încheiat în 2023, potrivit documentelor obținute de Financial Times. Cumpărătorul este Andrei Kosogov, care înainte de război deținea cea mai mică participație în „Alfa”, dar datorită sancțiunilor a cumpărat părțile a patru dintre partenerii săi mai mari. Friedman și Aven dețineau împreună 45% din acțiunile băncii și 42% din acțiunile companiei de asigurări. După încheierea tranzacției, ambele companii au fost evaluate la 240 de miliarde de ruble.

Kosogov, care nu este supus sancțiunilor, a devenit cel mai mare acționar al Alfa-Bank și al conglomeratului de investiții LetterOne, creat de partenerii „Alfa” în Marea Britanie după vânzarea participației lor în compania petrolieră TNK-BP către Rosneft în 2013. Kosogov a cumpărat părțile altor doi parteneri, Herman Khan și Alexei Kuzmichev, în Alfa-Bank și LetterOne în 2022.

Tranzacția cu Friedman și Aven a fost realizată printr-o companie holding cipriotă, iar Kosogov a obținut un împrumut de la Gazprombank pentru a o finanța, potrivit corespondenței accesate de FT. Autoritățile de reglementare cipriote au întârziat aprobarea, dar procesul a fost accelerat după adoptarea în Rusia a unei legi privind „organizațiile economic important”, care permite transferul de proprietate al unei companii străine în jurisdicția rusă.

În martie 2024, a fost publicată prima listă a acestor organizații, iar trei dintre ele sunt asociate cu „Alpha Group”: principalul acționar al Alfa-Bank, principalul acționar al „Alfastrahovanie” și X5 Group, care administrează supermarketurile „Piatiorochka”, „Perekrestok” și „Chizhik”. Potrivit acordului de vânzare, Kosogov a cumpărat părțile lui Friedman și Aven în companiile rusești cu propriile sale fonduri.

Friedman și Aven urmăresc ridicarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Regatul Unit. Anul trecut, Curtea Uniunii Europene a anulat o parte din sancțiuni, constatând că blocul nu a furnizat dovezi suficiente pentru a dovedi implicarea lor în încercările autorităților ruse de a submina suveranitatea Ucrainei. Cu toate acestea, alte sancțiuni continuă să rămână în vigoare, argumentându-se că miliardarii sunt „oameni de afaceri importanți… implicați într-un sector economic care reprezintă o sursă semnificativă de venit pentru Kremlin”.

Atât Alfa-Bank, cât și „Alfastrahovanie” sunt ele însele supuse sancțiunilor occidentale. „Alfastrahovanie” a fost inclusă în pachetul de sancțiuni al SUA adoptat pe 10 ianuarie de administrația Joe Biden, ca parte a măsurilor împotriva flotei rusești de umbră. Compania era activă în asigurarea navelor care transportau petrol rusesc către India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.