Miliardarii rusi vând Alfa-Bank pentru a scăpa de sancțiunile economice impuse de Occident

06 Feb. 2025, 11:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2025, 11:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Co-fondatorii „Alpha Group”, Mihail Friedman și Piotr Aven, au finalizat tranzacția de vânzare a părților lor din Alfa-Bank și compania „Alfastrahovanie”. Scopul acestei vânzări a fost eliminarea activelor rusești, în speranța ridicării sancțiunilor europene.

Tranzacția a avut loc anul trecut, ca parte a unui acord încheiat în 2023, potrivit documentelor obținute de Financial Times. Cumpărătorul este Andrei Kosogov, care înainte de război deținea cea mai mică participație în „Alfa”, dar datorită sancțiunilor a cumpărat părțile a patru dintre partenerii săi mai mari. Friedman și Aven dețineau împreună 45% din acțiunile băncii și 42% din acțiunile companiei de asigurări. După încheierea tranzacției, ambele companii au fost evaluate la 240 de miliarde de ruble.

Kosogov, care nu este supus sancțiunilor, a devenit cel mai mare acționar al Alfa-Bank și al conglomeratului de investiții LetterOne, creat de partenerii „Alfa” în Marea Britanie după vânzarea participației lor în compania petrolieră TNK-BP către Rosneft în 2013. Kosogov a cumpărat părțile altor doi parteneri, Herman Khan și Alexei Kuzmichev, în Alfa-Bank și LetterOne în 2022.

Tranzacția cu Friedman și Aven a fost realizată printr-o companie holding cipriotă, iar Kosogov a obținut un împrumut de la Gazprombank pentru a o finanța, potrivit corespondenței accesate de FT. Autoritățile de reglementare cipriote au întârziat aprobarea, dar procesul a fost accelerat după adoptarea în Rusia a unei legi privind „organizațiile economic important”, care permite transferul de proprietate al unei companii străine în jurisdicția rusă.

În martie 2024, a fost publicată prima listă a acestor organizații, iar trei dintre ele sunt asociate cu „Alpha Group”: principalul acționar al Alfa-Bank, principalul acționar al „Alfastrahovanie” și X5 Group, care administrează supermarketurile „Piatiorochka”, „Perekrestok” și „Chizhik”. Potrivit acordului de vânzare, Kosogov a cumpărat părțile lui Friedman și Aven în companiile rusești cu propriile sale fonduri.

Friedman și Aven urmăresc ridicarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Regatul Unit. Anul trecut, Curtea Uniunii Europene a anulat o parte din sancțiuni, constatând că blocul nu a furnizat dovezi suficiente pentru a dovedi implicarea lor în încercările autorităților ruse de a submina suveranitatea Ucrainei. Cu toate acestea, alte sancțiuni continuă să rămână în vigoare, argumentându-se că miliardarii sunt „oameni de afaceri importanți… implicați într-un sector economic care reprezintă o sursă semnificativă de venit pentru Kremlin”.

Atât Alfa-Bank, cât și „Alfastrahovanie” sunt ele însele supuse sancțiunilor occidentale. „Alfastrahovanie” a fost inclusă în pachetul de sancțiuni al SUA adoptat pe 10 ianuarie de administrația Joe Biden, ca parte a măsurilor împotriva flotei rusești de umbră. Compania era activă în asigurarea navelor care transportau petrol rusesc către India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Mart. 2025, 12:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Mart. 2025, 12:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

 
Discursul Preşedintei Maia Sandu la monumentul Maica Îndurerată, de Ziua Memoriei şi Recunoştinţei
Discursul Preşedintei Maia Sandu la monumentul Maica Îndurerată, de Ziua Memoriei şi Recunoştinţei
Versuri emoţionante recitate de un veteran la Marşul Memoriei şi Recunoştinţei
Versuri emoţionante recitate de un veteran la Marşul Memoriei şi Recunoştinţei
NO COMMENT | ZIUA MEMORIEI ŞI RECUNOŞTINŢEI 2025, ÎN IMAGINI
NO COMMENT | ZIUA MEMORIEI ŞI RECUNOŞTINŢEI 2025, ÎN IMAGINI
NO COMMENT | RĂZBOIUL CARE A ÎNSÂNGERAT APELE NISTRULUI
NO COMMENT | RĂZBOIUL CARE A ÎNSÂNGERAT APELE NISTRULUI
NO COMMENT | SCRIITORUL VLADIMIR BEŞLEAGĂ, PETRECUT PE ULTIMUL DRUM
NO COMMENT | SCRIITORUL VLADIMIR BEŞLEAGĂ, PETRECUT PE ULTIMUL DRUM
NO COMMENT | CEI 3 ANI DE AGRESIUNE A RUSIEI ÎN UCRAINA, ÎN IMAGINI
NO COMMENT | CEI 3 ANI DE AGRESIUNE A RUSIEI ÎN UCRAINA, ÎN IMAGINI