Moldova sub presiunea rusă: Gligor cere acțiuni clare pentru a stopa sabotajul economic din Transnistria

Într-o postare pe Facebook, liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a comentat deciziile recente ale autorităților moldovenești privind furnizarea de gaze în regiunea transnistreană. „Noi am demonstrat că vrem și avem capacitatea să ajutăm oamenii de pe malul stâng. Când Kremlinul a eșuat să ofere condiții elementare de viață în regiune și a lăsat oamenii în frig și întuneric, noi, alături de prietenii europeni, am reușit să ducem căldură în casele oamenilor”, a scris Gligor, citând declarațiile premierului Dorin Recean.

Totuși, liderul Partidului Schimbării a criticat dur noua decizie a Guvernului, care a permis Federației Ruse să continue livrările de gaze în regiunea transnistreană prin intermediul unei companii din Ungaria. În plus, prețul gazului va fi achitat de o firmă din Dubai. Gligor consideră că aceasta este o cedare în fața Federației Ruse și a regimului separatist de la Tiraspol, punând sub semnul întrebării capacitatea autorităților moldovenești de a-și proteja interesele.

„Cum poți eșua în așa hal dacă Uniunea Europeană s-a oferit să achite costul gazelor? Tiraspolul refuza ajutorul UE? Foarte bine, să rămână fără gaze și energie electrică până vor accepta”, a declarat liderul. Gligor a adăugat că Republica Moldova nu mai poate tolera o „enclavă corupțională” pe teritoriul său, care subminează economia și sabotează producătorii locali.

„Fiecare cetățean din stânga Nistrului va ști de ce îngheață în propria casă”, a conchis Ștefan Gligor, subliniind că autoritățile moldovenești trebuie să își asume responsabilitatea pentru gestionarea corectă a crizei energetice și pentru protejarea economiei țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Gligor #economie #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.