Ștefăniță, despre construcția de la Gaudeamus: Dezvoltarea urbană trebuie ghidată de lege, nu de interpretări politice

13 Feb. 2025, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Feb. 2025, 10:12 // Actual //  bani.md

Expertul în urbanism Ion Ștefăniță a intervenit într-un live pe rețelele sociale pentru a clarifica polemica apărută în jurul șantierului de pe terenul fostului cinematograf Gaudeamus. Acesta susține că dezvoltarea proiectului este conformă cu reglementările urbanistice și că acuzațiile privind amplasarea construcției în zona protejată a nucleului istoric sunt nefondate.

Ștefăniță a explicat că terenul fostului cinematograf Gaudeamus, situat pe strada Vasile Alecsandri 4, se află într-o zonă definită prin codul urbanistic C3. Conform Planului Urbanistic General (PUG) aprobat în 2007, această categorie permite dezvoltarea de centre comerciale și servicii esențiale, compatibile cu zone rezidențiale din apropiere. Expertul susține că toate actele permisive eliberate de Primăria Chișinău sunt conforme cu reglementările urbanistice în vigoare.

„Referitor la declarația domnului ministru Sergiu Prodan, care a afirmat că acest obiectiv se află în zona de protecție a nucleului istoric al municipiului Chișinău, trebuie precizat că Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat pe 2 februarie 2005 (numărul 75), stabilește clar limitele nucleului istoric al Chișinăului.

Conform acestuia, hotarul sud-vestic al nucleului istoric este pe strada Alexei Mateevici, ceea ce înceamnă că terenul fostului cinematograf Gaudeamus NU se află în interiorul acestuia”, a afirmat Ion Ștefăniță.

De asemenea, el a menționat că un ghid pentru intervențiile asupra clădirilor istorice din Chișinău, publicat de Minister în 2021, reconfirmă aceste limite.

Un alt punct de dispută este proximitatea față de un monument de for public aflat în zonă. Ștefăniță a explicat că, potrivit legislației, zona minimă de protecție a unui astfel de monument este de 20 de metri, iar măsurătorile arată că distanța dintre monument și șantier este de aproximativ 30 de metri, ceea ce înseamnă că proiectul nu încalcă reglementările.

„Astfel, interpretarea Ministerului Culturii nu are o bază legală solidă. Mai mult, statul nu a luat măsuri concrete pentru conservarea monumentului aflat într-o stare avansată de degradare. Din 2021, Ministerul Culturii a fost notificat despre problemele existente, dar nu a intervenit pentru restaurarea acestuia. În acest context, este paradoxal că acum Ministerul folosește argumente juridice discutabile pentru a bloca un proiect investițional”, a declarat expertul în managementul patrimoniului cultural.

Ștefăniță consideră că această dispută nu are la bază încălcări reale ale legislației urbanistice, ci mai degrabă o instrumentalizare politică a subiectului.

„Această dispută pare mai degrabă o manevră politică în contextul apropierii alegerilor parlamentare din toamnă, decât o preocupare reală pentru protecția patrimoniului”, a subliniat acesta.

În încheiere, expertul a făcut apel la o abordare bazată pe fapte și pe respectarea legislației, fără influențe politice:

„Este esențial să susținem dezvoltarea urbană responsabilă și investițiile care respectă legislația în vigoare. O economie sustenabilă și un oraș modern nu pot fi realizate prin blocaje administrative nejustificate. Să lăsăm deoparte confruntările sterile și să lucrăm împotriva stagnării, pentru un Chișinău modern și funcțional”.

Amintim că, viceprimarul municipiului Chișinău, Ilie Ceban, a precizat luni că pe locul fostul cinematograf „Gaudeamus” va fi construit un complex multifuncțional cu 15 etaje. Anterior, foștii proprietari au încercat să modifice destinația zonei și să o transforme într-o locație unde pot fi construite blocuri de locuit, însă în anul 2020 acest lucru a fost stopat.

Pe 12 februarie, Ministerul Culturii a emis o „notă de poziție”, notând că teritoriul se află în nucleul istoric al Chișinăului, în apropierea unor monumente de for public, iar actele permisive au fost acordate cu încălcarea legislației în vigoare. Drept urmare, autoritatea vrea să tragă la răspundere persoanele responsabile și anularea autorizației.

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.