Ștefăniță, despre construcția de la Gaudeamus: Dezvoltarea urbană trebuie ghidată de lege, nu de interpretări politice

Expertul în urbanism Ion Ștefăniță a intervenit într-un live pe rețelele sociale pentru a clarifica polemica apărută în jurul șantierului de pe terenul fostului cinematograf Gaudeamus. Acesta susține că dezvoltarea proiectului este conformă cu reglementările urbanistice și că acuzațiile privind amplasarea construcției în zona protejată a nucleului istoric sunt nefondate.

Ștefăniță a explicat că terenul fostului cinematograf Gaudeamus, situat pe strada Vasile Alecsandri 4, se află într-o zonă definită prin codul urbanistic C3. Conform Planului Urbanistic General (PUG) aprobat în 2007, această categorie permite dezvoltarea de centre comerciale și servicii esențiale, compatibile cu zone rezidențiale din apropiere. Expertul susține că toate actele permisive eliberate de Primăria Chișinău sunt conforme cu reglementările urbanistice în vigoare.

„Referitor la declarația domnului ministru Sergiu Prodan, care a afirmat că acest obiectiv se află în zona de protecție a nucleului istoric al municipiului Chișinău, trebuie precizat că Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat pe 2 februarie 2005 (numărul 75), stabilește clar limitele nucleului istoric al Chișinăului.

Conform acestuia, hotarul sud-vestic al nucleului istoric este pe strada Alexei Mateevici, ceea ce înceamnă că terenul fostului cinematograf Gaudeamus NU se află în interiorul acestuia”, a afirmat Ion Ștefăniță.

De asemenea, el a menționat că un ghid pentru intervențiile asupra clădirilor istorice din Chișinău, publicat de Minister în 2021, reconfirmă aceste limite.

Un alt punct de dispută este proximitatea față de un monument de for public aflat în zonă. Ștefăniță a explicat că, potrivit legislației, zona minimă de protecție a unui astfel de monument este de 20 de metri, iar măsurătorile arată că distanța dintre monument și șantier este de aproximativ 30 de metri, ceea ce înseamnă că proiectul nu încalcă reglementările.

„Astfel, interpretarea Ministerului Culturii nu are o bază legală solidă. Mai mult, statul nu a luat măsuri concrete pentru conservarea monumentului aflat într-o stare avansată de degradare. Din 2021, Ministerul Culturii a fost notificat despre problemele existente, dar nu a intervenit pentru restaurarea acestuia. În acest context, este paradoxal că acum Ministerul folosește argumente juridice discutabile pentru a bloca un proiect investițional”, a declarat expertul în managementul patrimoniului cultural.

Ștefăniță consideră că această dispută nu are la bază încălcări reale ale legislației urbanistice, ci mai degrabă o instrumentalizare politică a subiectului.

„Această dispută pare mai degrabă o manevră politică în contextul apropierii alegerilor parlamentare din toamnă, decât o preocupare reală pentru protecția patrimoniului”, a subliniat acesta.

În încheiere, expertul a făcut apel la o abordare bazată pe fapte și pe respectarea legislației, fără influențe politice:

„Este esențial să susținem dezvoltarea urbană responsabilă și investițiile care respectă legislația în vigoare. O economie sustenabilă și un oraș modern nu pot fi realizate prin blocaje administrative nejustificate. Să lăsăm deoparte confruntările sterile și să lucrăm împotriva stagnării, pentru un Chișinău modern și funcțional”.

Amintim că, viceprimarul municipiului Chișinău, Ilie Ceban, a precizat luni că pe locul fostul cinematograf „Gaudeamus” va fi construit un complex multifuncțional cu 15 etaje. Anterior, foștii proprietari au încercat să modifice destinația zonei și să o transforme într-o locație unde pot fi construite blocuri de locuit, însă în anul 2020 acest lucru a fost stopat.

Pe 12 februarie, Ministerul Culturii a emis o „notă de poziție”, notând că teritoriul se află în nucleul istoric al Chișinăului, în apropierea unor monumente de for public, iar actele permisive au fost acordate cu încălcarea legislației în vigoare. Drept urmare, autoritatea vrea să tragă la răspundere persoanele responsabile și anularea autorizației.

#Gaudeamus #Stefanita #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokayev, a anunțat o reformă profundă a sistemului politic al țării, care prevede lichidarea parlamentului bicameral și trecerea la un legislativ unicameral, în cazul în care modificările constituționale vor fi aprobate prin referendum național. Anunțul a fost făcut pe 20 ianuarie, în cadrul ședinței Narodnîi Kurultai, desfășurată la Kîzîlorda, pe care Tokayev a calificat-o drept ultima din istoria acestui organ consultativ, scrie The Insider.

Potrivit Deutsche Welle, este vorba despre cea mai amplă reformă instituțională din 2022 încoace, când Kazahstanul a trecut deja prin modificări constituționale semnificative.

Conform planului prezentat de șeful statului, Senatul și Majilisul vor fi desființate, urmând să fie înlocuite de un parlament unicameral denumit „Kurultai”, format din 145 de deputați, aleși pentru un mandat de cinci ani. Alegerile vor avea loc exclusiv prin sistem proporțional, pe liste de partid, iar circumscripțiile uninominale, reintroduse la scrutinul din 2023, vor fi din nou eliminate.

Totodată, va fi menținută cota obligatorie pentru femei, tineri și persoane cu dizabilități pe listele de partid. Numărul comisiilor parlamentare urmează să fie redus de la 11 la 8, iar președintele legislativului ar putea avea trei vicepreședinți, față de doi în prezent.

Noul parlament va primi atribuții suplimentare, inclusiv participarea la formarea Curții Constituționale, a Camerei Supreme de Audit și a Comisiei Electorale Centrale, instituții care până acum erau în mare parte controlate de președinte.

Un alt element-cheie al reformei este lichidarea Adunării Poporului Kazahstanului, un organism consultativ creat pe vremea fostului președinte Nursultan Nazarbaev, care beneficia de locuri garantate în parlament. Tokayev a declarat că orice formă de cote speciale contravine ideii unui parlament independent, subliniind că noul legislativ „nu are nevoie de tutelă sau control”.

În locul Adunării Poporului și al Narodnîi Kurultai, președintele propune crearea unui nou organ consultativ, Halyk Kenesy (Consiliul Popular), care ar putea primi drept de inițiativă legislativă. Consiliul ar urma să fie compus din 126 de membri, reprezentanți ai organizațiilor civice, structurilor etnoculturale și autorităților locale, toți numiți de președinte.

Totodată, Tokayev a anunțat intenția de a crea funcția de vicepreședinte, care va fi consacrată în Constituție după referendum. Vicepreședintele va fi numit de președinte, cu acordul parlamentului, și va avea atribuții politice și de reprezentare, inclusiv participarea la ședințele legislativului și la contacte internaționale.

Critici: „autonomie mai degrabă simbolică”
Politologul Ivan Preobrajenski, citat de publicația The Insider, consideră că reforma va spori doar simbolic independența parlamentului:

„Tokayev își reconstruiește sistemul de putere pentru propriile obiective, inclusiv pentru tranziția politică pe care a promis-o în 2029. Eliminarea circumscripțiilor uninominale reduce riscul apariției unor deputați independenți, iar partidele sunt deja controlate de președinte. Introducerea funcției de vicepreședinte este esențială — persoana care va ocupa prima acest post va fi percepută automat drept posibil succesor al lui Tokayev”, a declarat analistul.

Pe 21 ianuarie, Tokayev urmează să semneze un decret privind crearea Comisiei Constituționale, care va elabora proiectul de modificare a Legii Fundamentale. Referendumul ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie, iar, în cazul aprobării, alegerile pentru noul parlament unicameral ar putea fi organizate la câteva luni distanță.