Ștefăniță, despre construcția de la Gaudeamus: Dezvoltarea urbană trebuie ghidată de lege, nu de interpretări politice

Expertul în urbanism Ion Ștefăniță a intervenit într-un live pe rețelele sociale pentru a clarifica polemica apărută în jurul șantierului de pe terenul fostului cinematograf Gaudeamus. Acesta susține că dezvoltarea proiectului este conformă cu reglementările urbanistice și că acuzațiile privind amplasarea construcției în zona protejată a nucleului istoric sunt nefondate.

Ștefăniță a explicat că terenul fostului cinematograf Gaudeamus, situat pe strada Vasile Alecsandri 4, se află într-o zonă definită prin codul urbanistic C3. Conform Planului Urbanistic General (PUG) aprobat în 2007, această categorie permite dezvoltarea de centre comerciale și servicii esențiale, compatibile cu zone rezidențiale din apropiere. Expertul susține că toate actele permisive eliberate de Primăria Chișinău sunt conforme cu reglementările urbanistice în vigoare.

„Referitor la declarația domnului ministru Sergiu Prodan, care a afirmat că acest obiectiv se află în zona de protecție a nucleului istoric al municipiului Chișinău, trebuie precizat că Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat pe 2 februarie 2005 (numărul 75), stabilește clar limitele nucleului istoric al Chișinăului.

Conform acestuia, hotarul sud-vestic al nucleului istoric este pe strada Alexei Mateevici, ceea ce înceamnă că terenul fostului cinematograf Gaudeamus NU se află în interiorul acestuia”, a afirmat Ion Ștefăniță.

De asemenea, el a menționat că un ghid pentru intervențiile asupra clădirilor istorice din Chișinău, publicat de Minister în 2021, reconfirmă aceste limite.

Un alt punct de dispută este proximitatea față de un monument de for public aflat în zonă. Ștefăniță a explicat că, potrivit legislației, zona minimă de protecție a unui astfel de monument este de 20 de metri, iar măsurătorile arată că distanța dintre monument și șantier este de aproximativ 30 de metri, ceea ce înseamnă că proiectul nu încalcă reglementările.

„Astfel, interpretarea Ministerului Culturii nu are o bază legală solidă. Mai mult, statul nu a luat măsuri concrete pentru conservarea monumentului aflat într-o stare avansată de degradare. Din 2021, Ministerul Culturii a fost notificat despre problemele existente, dar nu a intervenit pentru restaurarea acestuia. În acest context, este paradoxal că acum Ministerul folosește argumente juridice discutabile pentru a bloca un proiect investițional”, a declarat expertul în managementul patrimoniului cultural.

Ștefăniță consideră că această dispută nu are la bază încălcări reale ale legislației urbanistice, ci mai degrabă o instrumentalizare politică a subiectului.

„Această dispută pare mai degrabă o manevră politică în contextul apropierii alegerilor parlamentare din toamnă, decât o preocupare reală pentru protecția patrimoniului”, a subliniat acesta.

În încheiere, expertul a făcut apel la o abordare bazată pe fapte și pe respectarea legislației, fără influențe politice:

„Este esențial să susținem dezvoltarea urbană responsabilă și investițiile care respectă legislația în vigoare. O economie sustenabilă și un oraș modern nu pot fi realizate prin blocaje administrative nejustificate. Să lăsăm deoparte confruntările sterile și să lucrăm împotriva stagnării, pentru un Chișinău modern și funcțional”.

Amintim că, viceprimarul municipiului Chișinău, Ilie Ceban, a precizat luni că pe locul fostul cinematograf „Gaudeamus” va fi construit un complex multifuncțional cu 15 etaje. Anterior, foștii proprietari au încercat să modifice destinația zonei și să o transforme într-o locație unde pot fi construite blocuri de locuit, însă în anul 2020 acest lucru a fost stopat.

Pe 12 februarie, Ministerul Culturii a emis o „notă de poziție”, notând că teritoriul se află în nucleul istoric al Chișinăului, în apropierea unor monumente de for public, iar actele permisive au fost acordate cu încălcarea legislației în vigoare. Drept urmare, autoritatea vrea să tragă la răspundere persoanele responsabile și anularea autorizației.

#Gaudeamus #Stefanita #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liniște în Republica Moldova! Deputatul PAS, Radu Marian, a ieșit din cortina neînțelegerii și a făcut lumină într-un caz care a stârnit un val de opinii crtice, meme-uri. Nu, persoanele cu demnitate publică nu vor primi arme fără să treacă pe la medic și fără să știe pe ce parte se ține pistolul.

„Era doar un proiect. La primele etape. Era doar o idee. Proastă, desigur. Dar știți cum e, toate proiectele mari încep cu o prostie mică”, a explicat calm deputatul Marian, răspunzând „la mai multe întrebări primite pe subiect”.

Se pare că un grup de funcționari de la Ministerul Afacerilor Interne, probabil inspirați de filmele cu Chuck Norris și visând la o Moldovă unde fiecare șef de direcție are pistol în sertar, s-au gândit să sară peste psihologi și instructori, că doar ce e aia – o formalitate pentru muritorii de rând.

Proiectul prevedea, nici mai mult nici mai puțin, decât exceptarea „persoanelor cu demnitate publică” de la controlul medical și cursurile de instruire pentru portul de armă. Că, vorba aia, demnitatea bate evaluarea psihologică.

„E bine că a fost retras”, ne asigură Radu Marian, adăugând cu sinceritate dezarmantă că ideea a fost, cităm, „foarte proastă și neinspirată”. Nu e clar dacă proastă pentru că a fost gândită, sau pentru că a fost aflată de public, dar oricum e bine că a dispărut.

Surse din umbră spun că următorul proiect ar fi putut permite miniștrilor să conducă fără permis, iar deputaților să prescrie rețete, dar din fericire, cetățenii au intervenit la timp și au stricat tot vibe-ul legislativ.

Până atunci, liniștiți-vă: funcționarii publici nu vor fi înarmați (legal) fără testare. Nu pentru că n-ar vrea unii, ci pentru că s-a prins internetul.