Măsuri draconice! Prietenul lui Plahotniuc, în mijlocul unui scandal internațional, după sancțiunile impuse de Ucraina

Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (SNBO) a impus sancțiuni împotriva fostului președinte al Ucrainei și actualului deputat în Parlamentul Ucrainei, Petro Poroșenko, au raportat surse informate pentru Forbes Ukraine și „Ukrainska Pravda”. Potrivit unor surse apropiate cercetului, sancțiunile ar putea fi legate de acuzația de „trădare a statului”. Unele voci din mass-media sugerează că Poroșenko ar fi fost inclus pe lista sancțiunilor datorită legăturilor sale cu afaceri mari, anterior denumite „oligarhii” în Ucraina.

Într-un discurs ținut pe 12 februarie 2025, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a anunțat că decizia SNBO va fi publicată oficial pe 13 februarie, fără a oferi detalii suplimentare. Zelenski a subliniat că fiecare persoană care a subminat securitatea națională a Ucrainei și a sprijinit Rusia trebuie să răspundă pentru faptele sale: „Apărăm statul nostru și restaurăm dreptatea: fiecare care a distrus securitatea națională a Ucrainei și a ajutat Rusia – fiecare trebuie să răspundă”, a declarat Zelenski. El a mai adăugat că „miliardele câștigate practic prin vânzarea Ucrainei trebuie să fie blocate pentru a lucra în apărarea țării.”

În reacția sa, Poroșenko a numit impunerea sancțiunilor drept „o provocare”, afirmând că a fost informat despre acest pas cu mult timp înainte. El a acuzat SNBO de luarea unei „decizii anticonstituționale și politice”, și a subliniat că „comandantul, executorul și semnatarul sunt unul singur – Zelenski însuși.” Poroșenko a adăugat că, în loc să se pregătească pentru negocierile importante de la Conferința de la Munchen cu lideri internaționali, președintele Zelenski și-a dedicat ziua „sancțiunilor împotriva persoanei mele”. Fostul președinte a anunțat și că i-a fost refuzat dreptul de a părăsi țara și că a primit 15 citații pentru audieri zilnice în perioada 14-28 februarie.

Începând cu 2019, după înfrângerea sa electorală în fața lui Zelenski, Poroșenko s-a confruntat cu peste 20 de dosare penale, inclusiv acuzația de trădare a statului în legătură cu livrările de cărbune din regiunile autoproclamate „DNR” și „LNR” în perioada 2014-2015. De asemenea, au fost confiscate acțiuni deținute de Poroșenko în 19 companii, iar firmele afiliate au primit amenzi considerabile de la Consiliul Antimonopol. Investigațiile au fost suspendate pe durata războiului. Poroșenko a fost președinte al Ucrainei între 2014 și 2019 și este liderul partidului „Solidaritatea Europeană”, care susține integrarea europeană și critică activ guvernul Zelenski.

Anterior, trimisul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Washingtonul va cere ca alegerile parlamentare și prezidențiale din Ucraina să se desfășoare până la finalul anului 2025, subliniind importanța acestora pentru democrația ucraineană, chiar și în timpul unui conflict armat.

Petro Poroșenko a fost partenere de afecri cu fostul lider PD, Vlad Plahotniuc. Fostu președinte ucrainean a deținut o participație la Gemenii, centrul comercial din centrul Chișinăului. Fugarul Veaceslav Platon l-a acuzat Pe Poroșenko că ar fi primit 3 milioane de euro de la Vlad Plahotniuc pentru al extrăda din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porosenco #sanctiuni #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.