Măsuri draconice! Prietenul lui Plahotniuc, în mijlocul unui scandal internațional, după sancțiunile impuse de Ucraina

Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (SNBO) a impus sancțiuni împotriva fostului președinte al Ucrainei și actualului deputat în Parlamentul Ucrainei, Petro Poroșenko, au raportat surse informate pentru Forbes Ukraine și „Ukrainska Pravda”. Potrivit unor surse apropiate cercetului, sancțiunile ar putea fi legate de acuzația de „trădare a statului”. Unele voci din mass-media sugerează că Poroșenko ar fi fost inclus pe lista sancțiunilor datorită legăturilor sale cu afaceri mari, anterior denumite „oligarhii” în Ucraina.

Într-un discurs ținut pe 12 februarie 2025, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a anunțat că decizia SNBO va fi publicată oficial pe 13 februarie, fără a oferi detalii suplimentare. Zelenski a subliniat că fiecare persoană care a subminat securitatea națională a Ucrainei și a sprijinit Rusia trebuie să răspundă pentru faptele sale: „Apărăm statul nostru și restaurăm dreptatea: fiecare care a distrus securitatea națională a Ucrainei și a ajutat Rusia – fiecare trebuie să răspundă”, a declarat Zelenski. El a mai adăugat că „miliardele câștigate practic prin vânzarea Ucrainei trebuie să fie blocate pentru a lucra în apărarea țării.”

În reacția sa, Poroșenko a numit impunerea sancțiunilor drept „o provocare”, afirmând că a fost informat despre acest pas cu mult timp înainte. El a acuzat SNBO de luarea unei „decizii anticonstituționale și politice”, și a subliniat că „comandantul, executorul și semnatarul sunt unul singur – Zelenski însuși.” Poroșenko a adăugat că, în loc să se pregătească pentru negocierile importante de la Conferința de la Munchen cu lideri internaționali, președintele Zelenski și-a dedicat ziua „sancțiunilor împotriva persoanei mele”. Fostul președinte a anunțat și că i-a fost refuzat dreptul de a părăsi țara și că a primit 15 citații pentru audieri zilnice în perioada 14-28 februarie.

Începând cu 2019, după înfrângerea sa electorală în fața lui Zelenski, Poroșenko s-a confruntat cu peste 20 de dosare penale, inclusiv acuzația de trădare a statului în legătură cu livrările de cărbune din regiunile autoproclamate „DNR” și „LNR” în perioada 2014-2015. De asemenea, au fost confiscate acțiuni deținute de Poroșenko în 19 companii, iar firmele afiliate au primit amenzi considerabile de la Consiliul Antimonopol. Investigațiile au fost suspendate pe durata războiului. Poroșenko a fost președinte al Ucrainei între 2014 și 2019 și este liderul partidului „Solidaritatea Europeană”, care susține integrarea europeană și critică activ guvernul Zelenski.

Anterior, trimisul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Washingtonul va cere ca alegerile parlamentare și prezidențiale din Ucraina să se desfășoare până la finalul anului 2025, subliniind importanța acestora pentru democrația ucraineană, chiar și în timpul unui conflict armat.

Petro Poroșenko a fost partenere de afecri cu fostul lider PD, Vlad Plahotniuc. Fostu președinte ucrainean a deținut o participație la Gemenii, centrul comercial din centrul Chișinăului. Fugarul Veaceslav Platon l-a acuzat Pe Poroșenko că ar fi primit 3 milioane de euro de la Vlad Plahotniuc pentru al extrăda din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porosenco #sanctiuni #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.