Măsuri draconice! Prietenul lui Plahotniuc, în mijlocul unui scandal internațional, după sancțiunile impuse de Ucraina

Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (SNBO) a impus sancțiuni împotriva fostului președinte al Ucrainei și actualului deputat în Parlamentul Ucrainei, Petro Poroșenko, au raportat surse informate pentru Forbes Ukraine și „Ukrainska Pravda”. Potrivit unor surse apropiate cercetului, sancțiunile ar putea fi legate de acuzația de „trădare a statului”. Unele voci din mass-media sugerează că Poroșenko ar fi fost inclus pe lista sancțiunilor datorită legăturilor sale cu afaceri mari, anterior denumite „oligarhii” în Ucraina.

Într-un discurs ținut pe 12 februarie 2025, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a anunțat că decizia SNBO va fi publicată oficial pe 13 februarie, fără a oferi detalii suplimentare. Zelenski a subliniat că fiecare persoană care a subminat securitatea națională a Ucrainei și a sprijinit Rusia trebuie să răspundă pentru faptele sale: „Apărăm statul nostru și restaurăm dreptatea: fiecare care a distrus securitatea națională a Ucrainei și a ajutat Rusia – fiecare trebuie să răspundă”, a declarat Zelenski. El a mai adăugat că „miliardele câștigate practic prin vânzarea Ucrainei trebuie să fie blocate pentru a lucra în apărarea țării.”

În reacția sa, Poroșenko a numit impunerea sancțiunilor drept „o provocare”, afirmând că a fost informat despre acest pas cu mult timp înainte. El a acuzat SNBO de luarea unei „decizii anticonstituționale și politice”, și a subliniat că „comandantul, executorul și semnatarul sunt unul singur – Zelenski însuși.” Poroșenko a adăugat că, în loc să se pregătească pentru negocierile importante de la Conferința de la Munchen cu lideri internaționali, președintele Zelenski și-a dedicat ziua „sancțiunilor împotriva persoanei mele”. Fostul președinte a anunțat și că i-a fost refuzat dreptul de a părăsi țara și că a primit 15 citații pentru audieri zilnice în perioada 14-28 februarie.

Începând cu 2019, după înfrângerea sa electorală în fața lui Zelenski, Poroșenko s-a confruntat cu peste 20 de dosare penale, inclusiv acuzația de trădare a statului în legătură cu livrările de cărbune din regiunile autoproclamate „DNR” și „LNR” în perioada 2014-2015. De asemenea, au fost confiscate acțiuni deținute de Poroșenko în 19 companii, iar firmele afiliate au primit amenzi considerabile de la Consiliul Antimonopol. Investigațiile au fost suspendate pe durata războiului. Poroșenko a fost președinte al Ucrainei între 2014 și 2019 și este liderul partidului „Solidaritatea Europeană”, care susține integrarea europeană și critică activ guvernul Zelenski.

Anterior, trimisul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Washingtonul va cere ca alegerile parlamentare și prezidențiale din Ucraina să se desfășoare până la finalul anului 2025, subliniind importanța acestora pentru democrația ucraineană, chiar și în timpul unui conflict armat.

Petro Poroșenko a fost partenere de afecri cu fostul lider PD, Vlad Plahotniuc. Fostu președinte ucrainean a deținut o participație la Gemenii, centrul comercial din centrul Chișinăului. Fugarul Veaceslav Platon l-a acuzat Pe Poroșenko că ar fi primit 3 milioane de euro de la Vlad Plahotniuc pentru al extrăda din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porosenco #sanctiuni #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.