Arena Chișinău a raportat pierderi mai mici în 2024 - 3 milioane de lei. Ce planuri are pentru 2025

Arena Chișinău a raportat pierderi de 3 milioane de lei pentru anul 2024, comparativ cu cele 9 milioane de lei înregistrate în 2023. În anul precedent, veniturile companiei au fost de 32 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 35 de milioane de lei, potrivit informațiilor prezentate de Sergiu Stanciu, directorul Arena Chișinău.

Există mai multe motive pentru această situație financiară:

Activitatea completă a Arenei Chișinău a început abia pe 1 iunie 2023, ceea ce a limitat capacitatea de a genera venituri.
Peste jumătate (54%) dintre cele 260 de evenimente organizate în 2023 au fost competiții sportive, care nu sunt foarte profitabile. Federațiile sportive nu reușesc să acopere în totalitate costurile organizării evenimentelor.

Principala sursă de venit pentru Arena Chișinău o reprezintă acvacentru, care generează încasări prin vânzarea de abonamente și organizarea de evenimente. Pe locul al doilea se află organizarea de concerte. De exemplu, închirierea sălii mari costă între 3.500 și 7.500 de euro pe zi, iar închirierea sălii VIP pentru evenimente mici ajunge la 5.000 de lei pe oră. Abia pentru anul 2025 se preconizează un profit operațional de circa 5 milioane de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor complexului este destinată utilităților. În sezonul rece, facturile pentru energie electrică ajung la un milion de lei, iar cele pentru gaz la 600.000 de lei.

Proiectul Arena Chișinău a costat în total 45 de milioane de euro. Autoritățile speră că diversificarea evenimentelor și creșterea gradului de utilizare a complexului vor contribui la îmbunătățirea situației financiare în anii următori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arena #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.