Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Tranzacție geopolitică: Acordul între SUA și Ucraina privind mineralele intră într-o nouă fază de negocieri

Tranzacție geopolitică: Acordul între SUA și Ucraina privind mineralele intră într-o nouă fază de negocieri

21 Feb. 2025, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2025, 10:48 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite și Ucraina discută o versiune actualizată a acordului privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, potrivit Axios, care citează surse informate.

După mai multe zile de negocieri, administrația fostului președinte Donald Trump a prezentat Ucrainei un document revizuit, ce include modificări semnificative pentru a răspunde unor preocupări ale președintelui Volodimir Zelenski. Potrivit unor oficiali americani și ucraineni, noua versiune a fost ajustată pentru a respecta legislația ucraineană, eliminând, de exemplu, prevederea conform căreia acordul ar fi fost sub jurisdicția unei instanțe din New York. Acest punct fusese anterior criticat de The Telegraph, care l-a considerat o formă de „colonizare economică” a Ucrainei.

Tensiunile dintre SUA și Ucraina au crescut recent pe fondul negocierilor. Conform vechii versiuni a acordului, SUA solicitau Ucrainei 50% din veniturile obținute din exploatarea resurselor naturale și jumătate din valoarea tuturor noilor licențe emise. De asemenea, se preciza că acest acord ar avea prioritate față de alte tratate comerciale ale Ucrainei. Zelenski a refuzat de două ori să semneze documentul, invocând necesitatea unor ajustări și aprobarea parlamentului.

După Conferința de Securitate de la München, consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz, a exprimat dezamăgirea administrației Trump față de lipsa unui acord. „Vicepreședintele [J.D.] Vance a fost foarte nemulțumit părăsind conferința, la fel ca și președintele”, a declarat acesta pentru Fox News.

Tensiunile au escaladat după ce Trump l-a numit pe Zelenski „un dictator fără alegeri care a ales războiul cu Rusia”. În replică, Zelenski a sugerat că Trump este influențat de „dezinformarea rusă”. Totuși, pe 20 februarie, Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu reprezentantul special al SUA, Keith Kellogg, pentru a discuta acordul, situația de pe front, schimbul de prizonieri și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În urma întâlnirii, Zelenski a mulțumit SUA pentru sprijin și a subliniat deschiderea Ucrainei pentru un acord investițional solid.

„Ucraina este pregătită pentru un acord investițional solid și eficient, precum și pentru un tratat de securitate cu președintele SUA. Am propus cel mai rapid și constructiv mod de a obține rezultate. Echipa noastră este gata să lucreze 24/7”, a declarat Zelenski.

Potrivit Axios, mai mulți consilieri ai lui Zelenski l-au îndemnat să accepte oferta revizuită pentru a evita escaladarea tensiunilor cu Trump și pentru a justifica sprijinul acordat de SUA Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.