Doi milionari au primit girul Guvernului să „cumpere” soarele la Negureni și Rădeni

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, prin două proiecte de hotărâre, construirea a două centrale electrice fotovoltaice mari în localitățile Negureni (raionul Telenești) și Rădeni (raionul Strășeni). Ambele centrale vor fi finalizate și puse în funcțiune până în luna decembrie 2025.

Centrala fotovoltaică din Negureni va avea o capacitate instalată de 40 MW, iar cea din Rădeni va atinge 50 MW. Conform datelor oficiale, aceste proiecte vor contribui semnificativ la creșterea puterii totale instalate a surselor de energie regenerabilă din țară, care va ajunge la 670 MW până la sfârșitul anului 2025, față de 580 MW la sfârșitul anului 2024.

Centrala fotovoltaică de la Negureni, cu o capacitate de 40 MW, va fi construită de compania „Revenco Logistic”, înregistrată la 12 noiembrie 2024. Proiectul prevede amplasarea centralei pe o suprafață de aproximativ 44 ha, într-o zonă agricolă din extravilanul comunei. Beneficiarul principal al acestei investiții este Viorel Revenco, cunoscut pentru afacerea sa din domeniul agricol și pentru deținerea Pieței Agroalimentare din Chișinău. Ultimele date relevă că în 2023, profitul a constituit 47 de milioane de lei.

A doua centrală fotovoltaică va fi construită în localitatea Rădeni și va avea o capacitate de 50 MW, pe o suprafață totală de 53,57 ha. Aceasta este deținută de compania SRL GS Blue Electric, al cărei beneficiar final este Valerian Stratan, un antreprenor, cu o cifră de afaceri de milioane, cunoscut pentru parcul său fotovoltaic deja existent la Crihana Veche, cu o capacitate de 7 MW.

Împreună, cele două centrale fotovoltaice vor produce anual peste 100 milioane kWh, suficient pentru a acoperi o parte considerabilă din necesarul de energie al malului drept al râului Nistru. Aceste investiții vor sprijini nu doar securitatea energetică a regiunii, dar și obiectivele de decarbonizare ale sectorului energetic din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaic #centrale #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.