BERD a scos-o din licitații, Moldova îi pregătește un contract de 43 de milioane de euro

Compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret ve Sanayi A.Ş. a prezentat cea mai avantajoasă ofertă și ar urma să primească contractul pentru construcția drumului de ocolire a orașului Cimișlia. Firma intră însă în această cursă cu un trecut controversat. Astfel, în mai 2026, compania și 53 dintre subsidiarele sale au fost sancționate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru o practică coluzivă în cadrul unei licitații din Ucraina.

Potrivit unei notificări din 7 august 2026, transmisă participanților la licitația pentru centura Cimișliei, oferta Onur a fost declarată cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, iar compania este calificată și capabilă să execute lucrările.

Prețul contractului care urmează să fie recomandat pentru atribuire este de 43,3 milioane de euro, sumă care include și rezerva pentru cheltuieli neprevăzute. Durata estimată a contractului este de 915 zile, adică aproximativ doi ani și jumătate.

În competiție au participat patru ofertanți. Onur a prezentat o ofertă inițială de 44,16 milioane de euro, evaluată ulterior la 39,43 milioane de euro. Compania turcă ANT İnşaat Maden Sanayi a avut un preț evaluat de 46,8 milioane de euro, asocierea dintre NWC din Azerbaidjan și Nouconst din Republica Moldova – 47,96 milioane de euro, iar compania ucraineană Avtomagistral-Pivden – 48,9 milioane de euro.

Astfel, oferta evaluată a Onur a fost cu aproape 7,4 milioane de euro mai mică decât cea a următorului concurent.

Atribuirea nu este însă deocamdată finalizată. Pe pagina oficială a Administrației Naționale a Drumurilor, procedura pentru contractul RSP/W15/02 figurează în continuare cu statutul „Evaluarea ofertelor”, fără a fi publicat un anunț definitiv de atribuire. Documentul din 7 august indică, așadar, o recomandare pentru acordarea contractului, nu existența unui contract deja semnat.

Sancționată după o licitație controversată din Ucraina

În 21 mai 2026, BERD a anunțat o sancțiune de trei ani și trei luni împotriva Onur și a 53 de subsidiare ale companiei. Aceasta cuprinde o perioadă de excludere de un an și trei luni de la proiectele finanțate de BERD, urmată de doi ani de neexcludere condiționată.

Investigația Oficiului de Conformitate al BERD a constatat existența unei „înțelegeri necorespunzătoare” prin care s-a urmărit asigurarea atribuirii unui contract către Onur, cu încălcarea regulilor de achiziții ale băncii. Compania și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu anchetatorii, factori care au contribuit la reducerea sancțiunii, potrivit comunicatului BERD.

Presa de investigație din Ucraina a identificat cazul ca fiind licitația de 65 de milioane de euro organizată în 2020 pentru reparația unor sectoare ale traseului M-05 Kiev–Odesa. Publicația „Наші гроші” a relatat că existau suspiciuni că reprezentanții Onur ar fi aflat prețul concurentului Avtomagistral-Pivden, ceea ce le-ar fi permis să depună o ofertă cu aproximativ 100.000 de euro mai mică. Finanțarea contractului a fost retrasă ulterior de BERD și Banca Europeană de Investiții. Detaliile au fost prezentate de „Наші гроші”.

BERD nu a calificat oficial cazul drept tentativă de mituire, ci drept practică coluzivă. Prin urmare, existența unei tentative de mită nu poate fi prezentată drept fapt stabilit în lipsa unei constatări oficiale în acest sens.

Solicitat să comenteze, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a spus că licitația este organizată de finanțatorii care urmează să aloce bani pentru centura de ocolire a orașului, Cimișlia. Ministerul Infrastructurii nu are vreo treabă cu această licitație și cu desemnarea companiei câștigătoare.

De ce nu a fost exclusă Onur de la licitația din Moldova

Notificarea cu privire la rezultatele evaluării de la Cimișlia arată că Onur a declarat sancțiunile impuse de alte instituții financiare. Potrivit documentului, situația a fost analizată, însă sancțiunile nu s-ar extinde asupra acestei proceduri, deoarece compania nu a fost sancționată de Banca Europeană de Investiții și nu ar exista temeiuri pentru excluderea sa.

Proiectul centurii Cimișliei este finanțat anume de BEI, în cadrul Programului „Moldova Roads III B”. Drumul va avea aproximativ 7,4 kilometri și va devia traficul de tranzit în afara orașului, urmând să reducă aglomerația și să îmbunătățească siguranța rutieră.

Onur nu este la primul contract rutier din Republica Moldova. Compania turcă a construit anterior sectorul M3 Porumbrei–Cimișlia, proiect finanțat tot de BEI. Noua licitație i-ar putea aduce acum continuarea traseului, de această dată prin construirea centurii propriu-zise a orașului Cimișlia.

DOSAR

Onur și 53 dintre subsidiarele sale au fost excluse de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare de la toate proiectele finanțate de instituție pentru o perioadă de un an și trei luni. Interdicția este valabilă până la 20 august 2027, după care compania va intra într-o perioadă de doi ani de neexcludere condiționată, în care va trebui să respecte cerințele de conformitate stabilite de BERD. Sancțiunea a fost preluată de Banca Mondială prin mecanismul de excludere reciprocă, Onur devenind neeligibilă pentru contractele finanțate de această instituție. Banca Africană de Dezvoltare recunoaște, de asemenea, sancțiunile aplicate de celelalte instituții semnatare, ceea ce împiedică firma să participe la proiectele finanțate sau administrate de bancă în țările africane. Măsura BERD este eligibilă pentru recunoaștere și de Banca Asiatică de Dezvoltare, precum și de Banca Interamericană de Dezvoltare. Astfel, compania poate fi exclusă de la proiectele finanțate de aceste instituții în regiunea Asia-Pacific și în America Latină și Caraibe. Totodată, Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură a înscris explicit Onur în registrul entităților excluse, cu termen până la 20 august 2027. Prin urmare, compania nu poate participa nici la contractele finanțate de AIIB.

#drum #companie #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat