Uniunea Europeană propune Indiei „acordul comercial al secolului” ca să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Uniunea Europeană și India au ajuns la un acord pentru a încheia, în acest an, negocierile de 18 ani privind crearea unei zone de liber schimb. Aceste negocieri au fost accelerate nu doar de războaiele comerciale inițiate de Donald Trump, ci și de dorința Uniunii Europene de a limita reexportul de produse interzise în Rusia, notează Bloomberg.

Anunțul a fost făcut vineri la New Delhi de către prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Acordul de liber schimb între UE și India va deveni cea mai mare înțelegere de acest tip din lume”, a declarat von der Leyen. „Puteți conta pe angajamentul meu total pentru a-l implementa.” Negocierile pentru acest acord au început în 2007, dar au fost suspendate în 2013 din cauza lipsei de progrese. Au fost reluate în 2022, când India a început să cumpere masiv petrolul rusesc ieftin, în locul Europei. Un al zecelea runda de discuții este planificată pentru martie, la Bruxelles.

Uniunea Europeană este interesată să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei, iar von der Leyen va discuta cu Modi despre implementarea acestora, conform unui oficial european. Potrivit acestuia, războiul dus de Rusia în Ucraina reprezintă o amenințare pentru India, la fel cum este și pentru Europa, iar New Delhi ar putea juca un rol important în încetarea conflictului și asigurarea unei păci durabile.

În cadrul negocierilor, se va discuta și despre interzicerea exportului în Rusia de tehnologii care ar putea fi folosite pentru producerea de armament, a declarat ambasadorul Finlandei în New Delhi, Kimmo Läädevirta. Companiile indiene nu trebuie să ocolească sancțiunile pentru livrările de bunuri cu utilizare comercială și militară, a adăugat acesta, subliniind că „a fi o națiune responsabilă” înseamnă inclusiv să nu permiți reexportul în Rusia al produselor ce ar putea fi utilizate în războiul din Ucraina.

În aprilie și mai 2024, livrările din India către Rusia ale unor produse interzise, precum cipuri, microcipuri și mașini, au depășit 60 de milioane de dolari pe lună, dublându-se față de primele luni ale anului, și au ajuns la 95 de milioane de dolari în iulie, conform Bloomberg. În ceea ce privește volumul exportului acestor produse, India era depășită doar de China.

De asemenea, în India au fost înregistrate uneori firme pentru a efectua livrări de petrol rusesc prin intermediul flotei clandestine. Anul trecut, rafinăriile indiene au început să accepte din nou navele „Sovcomflot” rusești, la scurt timp după ce sancțiunile SUA împotriva acestui operator au fost introduse. Totuși, anul acesta, după sancțiunile „de rămas bun” impuse de administrația lui Joe Biden în 10 ianuarie, India a întâmpinat dificultăți în organizarea livrărilor de petrol din martie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #UE #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.