„Aerofood” cere Aeroportului să înceteze „blocarea abuzivă” a procesului de evacuare a bunurilor

Compania „Aerofood”, care a administrat până astăzi, 28 februarie curent, mai multe localuri din incinta Aeroportului din Chișinău, acuză administrația aerogării că încalcă legea împiedicând evacuarea bunurilor companiei și denunță încălcarea dreptului la proprietate. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, „Aerofood” nu a pus și nu pune niciun fel de obstacole în calea eliberării spațiilor comerciale. Este vorba despre restaurantul „Plai”, „Aero Cafe” și Business Lounge, situate în zona sterilă a aerogării.

Compania anunță că, pe data de 7 februarie 2025, Aeroportul a notificat oficial compania „Aerofood” cu privire la obligația de restituire a bunurilor transmise în locațiune și eliberarea spațiilor, în termen de 20 de zile de la data rezoluțiunii contractului. În cadrul aceleiași notificări, administrația aeroportului a informat că va constitui o comisie de predare-primire a bunurilor.

„În acest sens, pe 25 februarie 2025, „Aerofood” a transmis o adresă oficială prin care a informat Aeroportul despre persoanele desemnate din partea companiei în comisia de predare-primire și a solicitat acordarea accesului pentru a începe evacuarea bunurilor. Suplimentar am solicitat stabilirea unui grafic de evacuare. Pe 26 februarie 2025, în cadrul unei discuții bilaterale, administrația aeroportului a contestat chiar dreptul „Aerofood” de a evacua bunurile proprii, deși această obligație și procedură erau clar stabilite prin notificarea din 7 februarie. Cu toate acestea, părțile au convenit ca până la sfârșitul zilei de 26 februarie, AIC să desemneze propriii reprezentanți în comisie și să rezolve problema accesului. Din păcate, acest angajament nu a fost respectat, iar pe 27 februarie 2025, în lipsa oricărui răspuns oficial, reprezentantul legal al „AEROFOOD” s-a prezentat personal la sediul Aeroportului Internațional Chișinău pentru a cere respectarea celor convenite. Nici de această dată administrația aeroportului nu a dat curs solicitării, continuând să împiedice abuziv și nejustificat procesul de evacuare”, se arată în comunicatul transmis presei.

Compania îi acuză pe directorul interimar al AIC, Sergiu Spoială, și pe directorul APP, Roman Cojuhari, de faptul că manipulează opinia publică atunci când afirmă că „valorificarea spațiilor depinde de comportamentul agentului economic”. De asemenea, ei cer conducerii Aeroportului Internațional Chișinău „să înceteze aceste abuzuri și să respecte cadrul legal”, asigurând accesul comisiei și desfășurarea în condiții legale a procedurii de evacuare. Întârzierea nejustificată a acestui proces riscă să afecteze nu doar activitatea comercială, ci și confortul pasagerilor — care pentru noi au fost și rămân o prioritate, mai spun reprezentanții companiei.

„În realitate, tocmai administrația aeroportului este cea care încalcă legea, împiedicând evacuarea bunurilor și încălcând dreptul de proprietate al companiei. Reiterăm că „AEROFOOD” va continua să deservească pasagerii până la data de 28 februarie 2025, conform notificării primite și deciziei unilaterale și nejustificate impuse de administrația aeroportului. Compania „AEROFOOD” și-a desfășurat activitatea în conformitate cu legislația în vigoare, respectând toate obligațiile contractuale și oferind servicii de calitate pasagerilor. Totodată, am realizat investiții majore în modernizarea spațiilor de tip „Food & Beverage”, contribuind activ la îmbunătățirea experienței pasagerilor. Ne cerem scuze față de pasagerii noștri fideli pentru situația creată, una care nu este generată de compania „AEROFOOD”, ci de deciziile unilaterale și abuzive ale administrației aeroportului”, se mai arată în comunicat.

Între timp, s-a aflat de ce conducerea Aeroportului Internațional Chișinău a refuzat oferta de un milion de euro pe an de la compania „Aerofood”. Directorul Agenției Proprietății Publice și directorul interimar al AIC au spus că aerogara poate câștiga mai mult decât suma propusă de firmă.

#Aerofood #bunuri #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii din regiunea transnistreană vor beneficia de ajutoare sociale, sprijin medical, burse și investiții în infrastructură prin Fondul de convergență, în condițiile prevăzute de un proiect de regulament elaborat de Cancelaria de Stat. Documentul stabilește cine va putea primi sprijin, cum vor fi repartizați banii și cine va controla utilizarea acestora.

Printre beneficiarii eligibili sunt cetățenii Republicii Moldova domiciliați în regiunea transnistreană, inclusiv familiile cu copii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilități și cele aflate în dificultate. Vor putea fi finanțate servicii sociale și medicale, dar și ajutoare temporare pentru oamenii afectați de schimbări economice, fiscale sau energetice. Condițiile concrete vor fi stabilite de autoritățile responsabile, în limita alocațiilor aprobate.

Elevii și studenții din regiune care învață sau urmează să fie integrați în sistemul educațional al Republicii Moldova vor putea beneficia de burse, activități educaționale, instruiri și programe de mobilitate.

Sprijinul va putea ajunge și la victimele violenței în familie și ale altor infracțiuni. Documentul include separat persoanele supuse detențiilor ilegale, persecuțiilor sau intimidărilor din partea structurilor de la Tiraspol, în cazurile documentate de autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Fondul va putea finanța și proiecte pentru comunități și instituții publice care deservesc aceste categorii de beneficiari. Banii vor putea fi investiți în drumuri, școli, instituții medicale, servicii sociale, infrastructură comunală și energetică, precum și în proiecte culturale comune între cele două maluri ale Nistrului.

Companiile vor beneficia exclusiv indirect, prin infrastructură mai bună, servicii publice digitalizate, instruire și consultanță pentru respectarea cadrului legal, fiscal și vamal al Republicii Moldova. Proiectul interzice acordarea din Fond a granturilor, subvențiilor, creditelor și altor plăți directe către agenți economici sau organizații neguvernamentale. Vor fi permise plățile pentru lucrările, bunurile și serviciile contractate legal în cadrul proiectelor, precum și cele efectuate furnizorilor în beneficiul persoanelor eligibile.

Nu vor fi eligibile entitățile care nu sunt înregistrate și împuternicite conform legislației Republicii Moldova, partidele politice și organizațiile afiliate acestora. Sunt excluse și persoanele juridice aflate în insolvabilitate, lichidare sau cu activitatea suspendată. Nu vor putea accesa finanțare nici solicitanții cu restanțe la bugetul public național, cu excepția celor care respectă un acord legal de eșalonare a plăților. Aceeași interdicție se aplică celor care prezintă informații false sau documente falsificate și celor care au utilizat anterior bani publici în alte scopuri, fără să restituie sumele datorate.

Prioritățile de finanțare vor fi aprobate de un Consiliu de coordonare condus de vicepremierul pentru reintegrare. Pregătirea propunerilor, organizarea ședințelor și centralizarea rapoartelor vor reveni unui Secretariat, asigurat de secretarul de stat al Guvernului pentru reintegrare, asistat de reprezentanții instituțiilor membre ale Consiliului. Gestionarea efectivă a banilor, achizițiile și realizarea proiectelor vor reveni autorităților responsabile.

Lista priorităților va fi elaborată anual până la 25 ianuarie și aprobată în primul trimestru. Alocările vor fi determinate anual, prin bugetul de stat.

Fondul va fi alimentat dintr-o parte a încasărilor din TVA, accize și taxe vamale aferente mărfurilor introduse în regiunea transnistreană, achitate de persoanele fizice și juridice din regiune. Alte surse vor fi contribuțiile donatorilor externi și alte finanțări prevăzute de cadrul legal.

#Fondul de covnergență #transnistria