Imperiul unui magnat german se prăbușește sub greutatea legăturilor cu oligarhii ruși

28 Feb. 2025, 17:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Feb. 2025, 17:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Lars Windhorst, un fost prodigiu al afacerilor germane, se confruntă cu prăbușirea imperiului său economic. Celebru în anii ’90 pentru crearea unei companii tehnologice de succes la vârsta de 16 ani, Windhorst era considerat un „nou Bill Gates” al Germaniei, fiind apreciat chiar de foștii cancelați germani Helmut Kohl și Gerhard Schröder. A fost văzut frecvent în cercurile înalte ale Rusiei, inclusiv în compania lui Vladimir Putin, iar afacerea sa a prosperat cu ajutorul unor relații strânse cu oligarhi ruși, notează FT.

Totuși, în prezent, Windhorst se confruntă cu o serie de procese din partea miliardarilor ruși și cu falimentele companiilor sale. În februarie 2024, firma sa financiară, Tennor International Services, a depus cerere de faliment în Berlin, iar două dintre șantierele sale navale, Flensburger Schiffbau-Gesellschaft și Nobiskrug, au declarat falimentul în decembrie 2024. Salariile nu au mai fost plătite, iar datoriile au depășit 150 de ordine de plată executate. Ministerul Economiei din Germania a fost nevoit să intervină pentru a salva aceste afaceri cu ajutorul fondurilor guvernamentale.

Pe lângă falimentele din afaceri, Windhorst se confruntă cu procese legale și de recuperare a datoriilor. Potrivit publicației „Luzerner Zeitung”, el trebuie să plătească 65,6 milioane de dolari unui investitor rus, Gavriil Yushvaev, cunoscut ca „Garik Makhachkala”. Yushvaev a cerut despăgubiri după ce Windhorst nu a respectat promisiunile de a răscumpăra acțiuni la compania Avatera, un startup german în domeniul roboților chirurgicali.

Afacerile lui Windhorst au fost legate și de proiecte rusești, inclusiv construcția unei superjachturi de 142 de metri pentru oligarhul Andrei Melnichenko și restructurarea datoriei unui grup minier rus. Relațiile sale cu miliardarii ruși și cu proiectele legate de Rusia au fost afectate de procesele și sancțiunile internaționale, iar Windhorst se află acum într-o luptă acerbă pentru a salva ce a mai rămas din imperiul său de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.