Petrodolarul, amenințat! Rusia trece la criptomonede în comerțul cu aurul negru

Rusia folosește criptomonede în tranzacțiile de petrol cu China și India, încercând să ocolească sancțiunile impuse de statele occidentale, potrivit Reuters, care citează patru surse familiare cu acest mecanism.

Cumpărătorii chinezi și indieni plătesc petrolul rusesc către firme intermediare în yuani sau rupii.
Fondurile sunt transferate în conturi offshore și convertite în criptomonede precum Bitcoin, Ethereum sau Tether (USDT).
Ulterior, criptomonedele sunt mutate în alte conturi și schimbate pe ruble în Rusia. Deocamdată, această schemă este utilizată pentru un volum relativ mic din totalul comerțului rusesc de petrol, care, conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), valorează anual 192 de miliarde de dolari. Totuși, numărul acestor tranzacții este în creștere.

Sursele Reuters afirmă că Rusia va continua să utilizeze criptomonede în comerțul cu petrol, chiar dacă sancțiunile occidentale vor fi ridicate și companiile petroliere rusești vor avea din nou acces la dolar. Potrivit acestora, criptomonedele reprezintă un instrument rapid și eficient pentru efectuarea plăților internaționale, evitând restricțiile bancare.

În 2023, marile companii rusești din sectorul materiilor prime au început să utilizeze criptomonede pentru tranzacțiile cu China. Potrivit Bloomberg, cel puțin doi producători importanți de metale au trecut la plăți prin stablecoins (monede digitale legate de dolar, cum ar fi USDT), procesând tranzacțiile prin Hong Kong.

În plus, Rusia a folosit Tether și USDT pentru achiziționarea de tehnologii pe căi ocolite, evitând sancțiunile. Anul trecut, SUA și Marea Britanie au lansat o anchetă privind tranzacții de peste 20 de miliarde de dolari, realizate prin intermediul bursei cripto Garantex, aflată sub sancțiuni americane din 2022 și sub restricții ale UE din februarie 2024.

În martie 2025, conducerea Garantex a anunțat suspendarea activității și blocarea a peste 2,5 miliarde de ruble în portofelele cripto ale utilizatorilor ruși, ceea ce ar putea afecta serios capacitatea Rusiei de a continua tranzacțiile prin această platformă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Asia #petrol #bitcoin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Bălți – Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a unei noi stații Bălți 400 kV au fost declarate de utilitate publică de interes național.

Această decizie are drept scop accelerarea conectării Republicii Moldova la rețeaua electrică europeană ENTSO-E, printr-o nouă linie de interconectare cu România. LEA Bălți–Suceava va avea o lungime de aproximativ 48 km pe teritoriul Republicii Moldova, traversând 12 localități și necesitând instalarea a 157 de stâlpi electrici.

Pentru desfășurarea lucrărilor, Guvernul va identifica, prin Agenția de Geodezie, Cartografie și Cadastru, proprietarii terenurilor sau imobilelor care urmează să fie expropriați definitiv sau temporar. Despăgubirile vor fi plătite din bugetul de stat, prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii.

Legea prevede și derogări de la anumite prevederi legale, pentru a permite eliberarea rapidă a actelor permisive și pentru a grăbi procesele administrative, având în vedere importanța strategică a proiectului.

Valoarea totală a investiției este de 37 de milioane de euro, finanțată dint-un împrumut de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), un împrumut similar de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și un grant nerambursabil de 7,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene.

Proiectul urmează să fie finalizat până în 2027, iar în luna mai 2025 urmează să fie lansată licitația internațională pentru selectarea companiei care va implementa lucrările. Această inițiativă reprezintă un pas major în consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova și alinierea la standardele infrastructurale europene.