Petrodolarul, amenințat! Rusia trece la criptomonede în comerțul cu aurul negru

Rusia folosește criptomonede în tranzacțiile de petrol cu China și India, încercând să ocolească sancțiunile impuse de statele occidentale, potrivit Reuters, care citează patru surse familiare cu acest mecanism.

Cumpărătorii chinezi și indieni plătesc petrolul rusesc către firme intermediare în yuani sau rupii.
Fondurile sunt transferate în conturi offshore și convertite în criptomonede precum Bitcoin, Ethereum sau Tether (USDT).
Ulterior, criptomonedele sunt mutate în alte conturi și schimbate pe ruble în Rusia. Deocamdată, această schemă este utilizată pentru un volum relativ mic din totalul comerțului rusesc de petrol, care, conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), valorează anual 192 de miliarde de dolari. Totuși, numărul acestor tranzacții este în creștere.

Sursele Reuters afirmă că Rusia va continua să utilizeze criptomonede în comerțul cu petrol, chiar dacă sancțiunile occidentale vor fi ridicate și companiile petroliere rusești vor avea din nou acces la dolar. Potrivit acestora, criptomonedele reprezintă un instrument rapid și eficient pentru efectuarea plăților internaționale, evitând restricțiile bancare.

În 2023, marile companii rusești din sectorul materiilor prime au început să utilizeze criptomonede pentru tranzacțiile cu China. Potrivit Bloomberg, cel puțin doi producători importanți de metale au trecut la plăți prin stablecoins (monede digitale legate de dolar, cum ar fi USDT), procesând tranzacțiile prin Hong Kong.

În plus, Rusia a folosit Tether și USDT pentru achiziționarea de tehnologii pe căi ocolite, evitând sancțiunile. Anul trecut, SUA și Marea Britanie au lansat o anchetă privind tranzacții de peste 20 de miliarde de dolari, realizate prin intermediul bursei cripto Garantex, aflată sub sancțiuni americane din 2022 și sub restricții ale UE din februarie 2024.

În martie 2025, conducerea Garantex a anunțat suspendarea activității și blocarea a peste 2,5 miliarde de ruble în portofelele cripto ale utilizatorilor ruși, ceea ce ar putea afecta serios capacitatea Rusiei de a continua tranzacțiile prin această platformă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Asia #petrol #bitcoin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 40 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene traversează zilnic Nistrul pentru a merge la muncă pe malul drept, unde sunt angajați în companii private, instituții publice și alte organizații din Republica Moldova, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

Potrivit șefului Legislativului, aceste cifre demonstrează că între cele două maluri ale Nistrului există deja o interdependență economică puternică, iar procesul de reintegrare trebuie construit și prin apropierea economică și administrativă.

„Aproximativ 40 de mii de locuitori din stânga Nistrului traversează zilnic pe malul drept pentru a merge la muncă. Ei lucrează în companii private, în instituții publice și în alte organizații din Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a adăugat că locuitorii regiunii transnistrene utilizează tot mai frecvent și serviciile oferite de statul Republica Moldova, de la sistemul medical și serviciile Agenției Servicii Publice până la alte prestații sociale.

Potrivit acestuia, instituțiile statului procesează anual aproximativ 280 de mii de solicitări venite din regiunea transnistreană, ceea ce confirmă nivelul ridicat de interacțiune dintre cele două maluri.

În opinia lui Grosu, reintegrarea Republicii Moldova nu trebuie privită exclusiv prin prisma dimensiunii politice, ci și prin cea economică.

„Această convergență trebuie realizată treptat, prin aplicarea acelorași reguli economice și fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am început deja cu anumite categorii de produse, precum tutunul, alcoolul și alte mărfuri supuse accizelor, iar acest proces trebuie continuat pas cu pas”, a afirmat președintele Parlamentului.

Igor Grosu a mai subliniat că atât malul drept, cât și regiunea transnistreană se confruntă cu aceeași provocare demografică, însă în stânga Nistrului declinul populației este și mai accentuat, ceea ce face și mai importantă consolidarea legăturilor economice dintre cele două maluri.