Autostrada Unirii: Noul pod peste Prut de la Ungheni va fi deschis circulației în 2025

În 2025 se va putea circula pe noul pod peste Prut de la Ungheni, primul cu profil de autostradă dintre România și Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor de la București, Irinel Ionel Scrioșteanu, care a confirmat că producția tablierului metalic, una dintre cele mai importante componente ale structurii, a început deja în România, în județul Satu Mare.

Oficialul a făcut declarațiile după o vizită de lucru în Republica Moldova și Ucraina, unde a inspectat șantierul și a discutat proiectele rutiere din programul european SAFE. Pe malul moldovenesc, lucrările continuă într-un ritm alert: fundațiile culeelor și elevațiile sunt aproape finalizate, iar incinta necesară realizării radierului pilei de pe malul Prutului a fost instalată. De asemenea, au început lucrările de spargere a capetelor piloților.

Pe partea românească, în județul Iași, ambele radiere ale culeii sunt terminate, elevațiile au fost armate, cofrate și turnate, iar radierul pentru prima cale de rulare este finalizat. Pentru cea de-a doua cale, armarea este aproape gata.

După deschiderea circulației în 2025, traficul va fi direcționat temporar pe drumurile naționale din zonă până la conectarea directă cu Autostrada A8, care urmează să fie realizată prin programul SAFE.

Noul pod peste Prut este primul construit în ultimele șase decenii și reprezintă o investiție strategică pentru mobilitatea dintre România și Republica Moldova. Lucrările sunt executate de compania NESS PROIECT EUROPE SRL, valoarea contractului fiind de 151,68 milioane lei (fără TVA). Proiectul este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) și include două poduri paralele, cel mai lung având aproximativ 260 de metri.

Podul peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul Autostrăzii A8 și care va avea și punct de trecere a frontierei, care va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova)

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#autostrada unirii #pod peste prut #pod de la ungheni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.