Ungaria joacă tare în Moldova! Milionarul Lakatos vrea licență oficială pentru furnizarea gazelor

18 Mart. 2025, 11:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Mart. 2025, 11:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

MET Group, compania ungară care furnizează gaze în regiunea transnistreană, se pregătește să își extindă operațiunile și pe piața Republicii Moldova. Potrivit surselor BANI.MD, compania ar urma să obțină licența de furnizare a gazelor până la sfârșitul lunii martie.

Compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, cu sediul central în Elveția a început livrarea gazelor naturale în Transnistria începând de vineri, 14 februarie.

ANRE a confirmat pentru BANI.MD că grupul MET a depus o solicitare pentru obțineerea licenției de furnizare în data de 22 februarie.

BANI.MD a scris anterior că MET va livra câte 3 milioane de metri cubi, pentru a reporni industria din stânga Nistrului. Gazul este achitat dintr-un ajutor de 50 de milioane de dolari.

Dacă MET Group obține licența de furnizor, aceasta ar putea deveni un jucător-cheie în sectorul gazelor din Republica Moldova, inclusiv prin concurență directă cu Energocom, care în prezent este unicul furnizor pe pe piața locală.

MET este controlată de milioanrul maghiar Benjamin Lakatos, cu o avere de circa 118 milioane de euro, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din sectorul energetic european. Cu o prezență pe 30 de piețe globale, MET Group a raportat în 2023 o cifră de afaceri colosală de 41 de miliarde de euro, având operațiuni în România, Ungaria, Germania, Italia, Elveția și Polonia.

Pe lângă activitatea de furnizare a gazelor naturale, grupul are și o divizie de energie regenerabilă, deținând ferme solare și eoliene în mai multe țări din Europa.

În plus, MET Group a încheiat un acord de 20 de ani cu Commonwealth LNG pentru construirea unui terminal în Louisiana, ceea ce va permite exportul de gaz natural lichefiat (LNG) din SUA în următorii trei ani. Această mișcare ar putea oferi Moldovei alternative reale la dependența de gazele rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.