Rusia a „stropit” vinul european cu taxe! Importurile din UE s-au înjumătățit

Importurile de vin din țările Uniunii Europene în Rusia au fost în scădere în luna ianuarie 2025, ca urmare a introducerii de către guvernul rus a unor taxe vamale majorate pentru produsele provenite din „țări neprietenoase”. Potrivit datelor Eurostat, citate de RIA Novosti, în ianuarie au fost importate doar 6.500 de tone de vin, față de 13.300 de tone în aceeași lună a anului trecut — o scădere de peste 50%.

Valoarea totală a vinului livrat s-a redus cu aproape 40%, ajungând la 25,3 milioane de euro, față de 41,2 milioane de euro în ianuarie 2024.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în cazul Italiei, care a fost unul din principalii furnizori de vin european pentru Rusia: exporturile au scăzut de 2,9 ori, până la 2.300 de tone. Importurile din Germania s-au redus cu mai mult de jumătate, la 543 tone, iar cele din Spania — la 438 tone. Polonia a vândut Rusiei 683 de tone, cu 1,8 ori mai puțin decât în urmă cu un an, iar Portugalia a redus livrările cu 1,4 ori, până la 713 tone.

Pe de altă parte, câteva state europene au crescut exporturile către Rusia. Franța a majorat livrările cu peste 40%, atingând 119 tone în ianuarie, iar Letonia a crescut cu 7,3%, până la 191 tone. Bulgaria, care în ianuarie anul trecut nu exportase deloc vin în Rusia, a livrat acum 27 de tone.

În contextul războiului din Ucraina, Rusia a majorat de mai multe ori taxele vamale pentru vinurile din statele considerate „neprietenoase”. În iulie 2023, taxa vamală a crescut de la 12,5% la 20% din valoarea produsului (dar nu mai puțin de 1,5 dolari/litru), iar în august 2024 – la 25%, cu un minim de 2 dolari/litru.

Per ansamblu, în anul 2024, importurile de vin din UE în Rusia au scăzut cu o treime, până la 160.600 de tone, în valoare de 532 milioane de euro.

Ca efect, între februarie 2024 și februarie 2025, prețul vinurilor importate pe piața rusă a crescut în medie cu 40%, potrivit datelor companiei de distribuție Fort, citate de Kommersant. Potrivit directorului executiv al companiei, Alexander Lipilin, pe rafturile magazinelor din Rusia aproape că nu se mai găsesc vinuri din țări „neprietenoase” sub 1.000 de ruble sticla.

Ca reacție, importatorii ruși s-au reorientat către piețe din afara Uniunii Europene. Fort a crescut importurile din Chile, Argentina și Africa de Sud cu 30%, unde taxa de import este menținută la 12,5%. De asemenea, compania a început colaborarea cu furnizori din Turcia, Grecia, Siria și Cipru.

Grupul Ladoga, un alt mare distribuitor de băuturi alcoolice în Rusia, a raportat scumpiri ale vinurilor importate între 10% și 50%, cele mai mari creșteri fiind pentru vinurile din țările „neprietenoase”. Totodată, vânzările de vinuri din America Latină au crescut cu 55,8%, iar cele din Georgia, cu 6,4%. Dacă în 2023 trei țări UE (Italia, Spania și Franța) se aflau în topul furnizorilor Ladoga, în 2024 au rămas doar Italia și Spania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #import #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina