Rusia a „stropit” vinul european cu taxe! Importurile din UE s-au înjumătățit

Importurile de vin din țările Uniunii Europene în Rusia au fost în scădere în luna ianuarie 2025, ca urmare a introducerii de către guvernul rus a unor taxe vamale majorate pentru produsele provenite din „țări neprietenoase”. Potrivit datelor Eurostat, citate de RIA Novosti, în ianuarie au fost importate doar 6.500 de tone de vin, față de 13.300 de tone în aceeași lună a anului trecut — o scădere de peste 50%.

Valoarea totală a vinului livrat s-a redus cu aproape 40%, ajungând la 25,3 milioane de euro, față de 41,2 milioane de euro în ianuarie 2024.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în cazul Italiei, care a fost unul din principalii furnizori de vin european pentru Rusia: exporturile au scăzut de 2,9 ori, până la 2.300 de tone. Importurile din Germania s-au redus cu mai mult de jumătate, la 543 tone, iar cele din Spania — la 438 tone. Polonia a vândut Rusiei 683 de tone, cu 1,8 ori mai puțin decât în urmă cu un an, iar Portugalia a redus livrările cu 1,4 ori, până la 713 tone.

Pe de altă parte, câteva state europene au crescut exporturile către Rusia. Franța a majorat livrările cu peste 40%, atingând 119 tone în ianuarie, iar Letonia a crescut cu 7,3%, până la 191 tone. Bulgaria, care în ianuarie anul trecut nu exportase deloc vin în Rusia, a livrat acum 27 de tone.

În contextul războiului din Ucraina, Rusia a majorat de mai multe ori taxele vamale pentru vinurile din statele considerate „neprietenoase”. În iulie 2023, taxa vamală a crescut de la 12,5% la 20% din valoarea produsului (dar nu mai puțin de 1,5 dolari/litru), iar în august 2024 – la 25%, cu un minim de 2 dolari/litru.

Per ansamblu, în anul 2024, importurile de vin din UE în Rusia au scăzut cu o treime, până la 160.600 de tone, în valoare de 532 milioane de euro.

Ca efect, între februarie 2024 și februarie 2025, prețul vinurilor importate pe piața rusă a crescut în medie cu 40%, potrivit datelor companiei de distribuție Fort, citate de Kommersant. Potrivit directorului executiv al companiei, Alexander Lipilin, pe rafturile magazinelor din Rusia aproape că nu se mai găsesc vinuri din țări „neprietenoase” sub 1.000 de ruble sticla.

Ca reacție, importatorii ruși s-au reorientat către piețe din afara Uniunii Europene. Fort a crescut importurile din Chile, Argentina și Africa de Sud cu 30%, unde taxa de import este menținută la 12,5%. De asemenea, compania a început colaborarea cu furnizori din Turcia, Grecia, Siria și Cipru.

Grupul Ladoga, un alt mare distribuitor de băuturi alcoolice în Rusia, a raportat scumpiri ale vinurilor importate între 10% și 50%, cele mai mari creșteri fiind pentru vinurile din țările „neprietenoase”. Totodată, vânzările de vinuri din America Latină au crescut cu 55,8%, iar cele din Georgia, cu 6,4%. Dacă în 2023 trei țări UE (Italia, Spania și Franța) se aflau în topul furnizorilor Ladoga, în 2024 au rămas doar Italia și Spania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #import #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea gospodăriilor trăiesc sub salariul mediu pe economie, economisesc puțin și se pregătesc de noi scumpiri. Cea mai mare pondere a respondenților (29 %) declară venituri lunare între 5 000 și 10 000 MDL, sub media oficială, în timp ce 32 % câștigă sub 5 000 MDL. În ultimele șase luni, 70 % nu au simțit nicio creștere salarială, iar 19 % spun că venitul chiar le-a scăzut, potrivit unui sondaj publicat de Banca Națională a Moldovei, privind comportamentul financiar al populației, realizat la finalul lui 2024 pe un eșantion de 1 029 de persoane.

Doar un sfert au reușit să economisească în a doua jumătate din 2024. Jumătate ar putea acoperi cheltuielile de bază mai puțin de o lună dacă și-ar pierde principalul venit. Cei care pun bani deoparte preferă numerarul (57 %) sau contul curent (46 %). Băncile inspiră încredere totală doar unui respondent din patru, în timp ce 25 % le consideră nesigure.

Creșterea tarifelor la utilități (88 %) și la alimente (79 %) domină lista grijilor, iar 73 % anticipează prețuri mai mari la imobiliare. La nivelul inflației generale din următoarele 12 luni, 37 % se așteaptă la creșteri „semnificative”, doar 8 % la o eventuală scădere.

Doar o treime au apelat la împrumuturi bancare, predominant credite de consum. Ipoteca rămâne rară: dintre cei 82 % care locuiesc în propria casă, numai 6 % au cumpărat prin credit imobiliar. Totuși, 59 % spun că datoriile actuale sunt „suportabile”, deși 23 % au întârziat cel puțin o plată în ultimul an.

Patru din zece familii se descurcă doar cu hrana, nu și cu hainele, iar peste o treime pot acoperi hrana și îmbrăcămintea, dar nu achizițiile mari. Aproape jumătate cred că ar avea nevoie de minimum 15 000 MDL pe lună pentru a se declara mulțumiți de condițiile de trai.

Datele conturează un tablou de stabilitate aparentă, dar cu margini fragile: veniturile stagnează, economiile sunt rare, iar așteptările privind prețurile și cheltuielile de bază rămân pesimiste.