Scandal de proporții! Guvernatoarea Găgăuziei, acuzată că a umflat conturile electorale cu bani interziși

Guvernatoarea (bașcanul) UTA Găgăuzia a fost reținută astăzi pe Aeroportul Internațional Chișinău de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii municipiului Chișinău, într-un dosar ce vizează gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale, finanțarea ilegală a unui concurent electoral și fals în declarații.

Potrivit unui comunicat al CNA, reținerea are legătură cu alegerile regionale din 2023, în care bașcanul este suspectată că ar fi orchestrat, prin intermediul trezorierului campaniei, falsificarea mai multor documente privind donațiile în numerar. Aceste documente conțineau date neautentice referitoare la sumele și identitatea donatorilor, informații transmise ulterior către o instituție financiară și Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei.

Anchetatorii susțin că în acest mod au fost introduse în contul electoral al candidatului 370.000 de lei proveniți din surse interzise de lege, bani care ulterior au fost utilizați pentru achiziții, taxe și servicii în contextul campaniei electorale.

Reținerea guvernatoarei survine în același dosar în care este vizată și persoana responsabilă de activitatea financiară a concurentului electoral, percheziționată astăzi la Orhei.

Bașcanul se află în custodia CNA pentru 72 de ore, timp în care procurorii urmează să formuleze oficial acuzațiile și să înainteze o cerere către instanță pentru aplicarea arestului preventiv. Investigațiile sunt desfășurate sub coordonarea Procuraturii municipiului Chișinău, cu suportul Inspectoratului Național de Investigații.

Autoritățile reamintesc că orice persoană este prezumată nevinovată până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile de către instanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gutul #retinuta #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.