Europa lovește unde doare cel mai tare. 450 miliarde pierdute de Rusia din sancțiuni

Sancțiunile impuse Rusiei de statele occidentale după invazia în Ucraina au generat pierderi de peste 450 de miliarde de dolari pentru economia rusă, echivalentul cheltuielilor sale militare din ultimii trei ani. Informația apare într-o analiză publicată de David O’Sullivan, trimisul special al Uniunii Europene pentru sancțiuni, într-un material pentru Centrul de Analiză a Politicilor Europene (CEPA).

Potrivit oficialului european, aceste sancțiuni au fost cele mai dureroase pentru Moscova nu din partea Statelor Unite, ci din partea Uniunii Europene, în special prin renunțarea la importurile de gaze, petrol și cărbune, restricțiile tehnologice, înghețarea rezervelor valutare de 200 de miliarde de euro și deconectarea băncilor rusești de la sistemul SWIFT.

„Trebuie să continuăm să exercităm presiune”, afirmă O’Sullivan, subliniind că economia Rusiei suferă în mod special din cauza decuplării de piața europeană, cu care avea relații comerciale solide înainte de 2022. De altfel, comerțul dintre Rusia și UE a scăzut cu 74%, de la 253 miliarde euro înainte de război, la 68 miliarde euro în prezent.

În comparație, relațiile comerciale cu SUA erau oricum limitate: doar 0,4% din exporturile americane mergeau spre Rusia în 2021 – o cotă comparabilă cu exporturile către Honduras. În 2024, schimburile comerciale s-au redus la doar 3,5 miliarde de dolari.

În încercarea de a eluda sancțiunile, Rusia a cheltuit 10 miliarde de dolari pentru a forma o flotă de transport paralelă destinată exportului de petrol prin metode ocolitoare ale plafonului de preț impus de G7. Totuși, pierderile au fost uriașe, întrucât petrolul rusesc se vinde acum cu discount, iar costurile logistice au crescut semnificativ, mai ales după valul de sancțiuni americane suplimentare din ianuarie 2024.

Unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al gazelor naturale, unde Rusia a pierdut aproape complet piața europeană. Dacă înainte de război acoperea 45% din importurile de gaz ale UE, acum furnizează doar 15%. Cota Gazprom a scăzut la 7%, iar proiectul Arctic LNG 2 nu a reușit să înceapă exportul nici după un an de la lansare, din cauza restricțiilor occidentale.

Conform raportărilor financiare, Gazprom a înregistrat pierderi nete de peste 1 trilion de ruble în 2024, iar rezervele sale valutare au scăzut de peste 50 de ori, ajungând la doar 13,5 milioane de dolari.

În paralel, președintele Vladimir Putin încearcă să detensioneze relațiile internaționale și să negocieze o eventuală reducere a presiunii sancționatorii cu noua administrație de la Washington. Însă Uniunea Europeană exclude orice renunțare la măsurile restrictive, afirmând că acestea și-au dovedit eficiența și trebuie continuate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #pierderi #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală, pe 27 iunie 2025, modificările la Legea Turismului, marcând un moment considerat de referință pentru dezvoltarea industriei turistice autohtone. Potrivit președintelui Asociației Patronale a Industriei Turismului (APIT), Sergiu Manea, schimbările vin ca rezultat al unui efort comun între APIT, instituțiile de stat și partenerii de dialog, potrivit lui Sergiu Manea Președinte, Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova.

În opinia lui Manea, una dintre cele mai importante prevederi este recunoașterea juridică a Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), care vor deveni parteneri oficiali ai administrațiilor locale în dezvoltarea și promovarea turismului. Totodată, au fost introduse tichetele de vacanță pentru angajați, valabile doar în structuri turistice din Republica Moldova, ceea ce va stimula direct consumul intern și economia locală.

„Legea mai prevede consolidarea cadrului de funcționare al Oficiului Național al Turismului (ONT), introducerea unui registru digital al operatorilor turistici, obligativitatea certificării pentru directorii de agenții de turism și susținerea digitalizării serviciilor din sector. De asemenea, terminologia legală a fost actualizată, înlocuindu-se termenul de „turoperator” cu „agenție tur-operatoare”, pentru o mai bună aliniere la standardele internaționale”, mai spune Sergiu Manea.

Printre propunerile importante ale APIT care nu au fost deocamdată incluse în lege se numără subordonarea directă a ONT către Guvern și crearea unui Fond Național pentru Turism, destinat promovării, dezvoltării produselor turistice și cofinanțării activității OMD-urilor.

„Este momentul să consolidăm ceea ce s-a obținut, dar și să continuăm eforturile pentru introducerea măsurilor rămase. Vom monitoriza implementarea noilor prevederi și vom propune măsuri concrete pentru a transforma această lege într-un adevărat motor de dezvoltare pentru turismul autohton”, a declarat Sergiu Manea, președintele APIT.