Milionarii din aviație, la cuțite! FLYONE vs SkyUp: Nu și-au plătit zborurile

Compania aeriană FLYONE, aflată sub controlul fostului ministru al Justiției Vladimir Cebotari, a anunțat suspendarea tuturor zborurilor charter operate în parteneriat cu compania ucraineană SkyUp. Motivul invocat este neîndeplinirea obligațiilor contractuale privind plățile din partea partenerului.

Potrivit unui comunicat oficial, decizia a fost luată după ce SkyUp nu a respectat termenii financiari stabiliți, ceea ce a dus deja la primele efecte directe asupra pasagerilor. Astfel, zborul charter programat pentru astăzi către Sharm El-Sheikh a fost anulat, lăsând turiștii fără opțiuni și vacanțele – în aer.

„Până la sfârșitul sezonului de iarnă, SkyUp nu va mai efectua zboruri charter în baza contractului cu FLYONE”, au precizat reprezentanții companiei moldovenești.

SkyUp Airlines este o companie fondată în 2016 la Kiev, de soții Tatiana și Yuri Alba, prin intermediul firmei ACS-Ukraine LLC. Ei dețin și cunoscutul tour-operator Join Up. După izbucnirea războiului din Ucraina, SkyUp și-a reconfigurat modelul de afaceri, închiriindu-și avioanele în regim „wet lease” către alte linii aeriene. Printre partenerii temporari ai SkyUp s-au numărat Wizz Air, SmartWings, Freebird Airlines, Tailwind Airlines și Corendon Airlines. În doar un an, compania a reușit să opereze 7.713 rute în colaborare cu 10 operatori internaționali.

Deocamdată, SkyUp nu a oferit un punct de vedere oficial privind acuzațiile de neplată și suspendarea contractului de către FLYONE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#skyup #flyone #avioane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.