Gazprom se prăbușește. Rusia pierde 15 trilioane de ruble din ambițiile lui Putin

Transformarea Gazprom într-un instrument geopolitic al Kremlinului a generat efecte dezastruoase pentru compania energetică rusă. Pierderea pieței europene va costa Gazprom aproximativ 15 trilioane de ruble (circa 179 miliarde dolari) în următorul deceniu, potrivit unei analize Financial Times bazată pe o prezentare internă a companiei.

După ani în care Vladimir Putin a folosit gazul drept armă strategică, șantajul energetic a avut efectul invers. În 2025, exporturile de gaze către Europa și Turcia vor scădea de peste cinci ori față de 2019, ajungând la doar 47 de miliarde metri cubi, iar până în 2034 vor coborî la 34 de miliarde. În același timp, fluxul de numerar al Gazprom devine negativ, iar compania va înregistra pierderi masive care vor afecta și bugetul de stat al Rusiei, din care aproape 40% este direcționat spre finanțarea războiului din Ucraina.

„Întregul model de afaceri a fost construit pe premisa unei creșteri continue, dar totul s-a schimbat”, a declarat pentru FT o sursă apropiată companiei. Gazprom – marcată de corupție și obediență politică – se vede nevoită să se restructureze. Grupul va închide trei departamente, va comasa alte opt, va vinde active imobiliare și va reduce 1.600 de angajați, adică aproape 40% din personalul sediului central.

Potrivit FT, divizia petrolieră „Gazprom Neft”, care până acum opera independent și eficient, a fost trasă complet sub controlul grupului, fiind obligată să susțină financiar pierderile din sectorul de gaze. În 2023, „Gazprom Neft” a generat un profit de 641 miliarde ruble, comparabil cu pierderile de 629 miliarde ruble ale sectorului de gaze. Pentru a compensa, compania petrolieră a fost forțată să crească dividendele la 75% din profit.

Tatyana Mitrova, expertă în energie la Universitatea Columbia și fostă directoare la Centrul de Energie al Școlii „Skolkovo” din Moscova, afirmă că restructurarea era inevitabilă: „Este un pas necesar, deși tardiv. Gazprom este un gigant birocratic și ierarhic – nu e de mirare că a fost printre ultimele companii de stat care încearcă o reformă reală.”

Sfârșitul „superputerii energetice” a Rusiei devine tot mai evident, pe măsură ce Gazprom este forțată să abandoneze modelul său geopolitic și să lupte pentru supraviețuire economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirederi #metan #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.