Transformarea Gazprom într-un instrument geopolitic al Kremlinului a generat efecte dezastruoase pentru compania energetică rusă. Pierderea pieței europene va costa Gazprom aproximativ 15 trilioane de ruble (circa 179 miliarde dolari) în următorul deceniu, potrivit unei analize Financial Times bazată pe o prezentare internă a companiei.
După ani în care Vladimir Putin a folosit gazul drept armă strategică, șantajul energetic a avut efectul invers. În 2025, exporturile de gaze către Europa și Turcia vor scădea de peste cinci ori față de 2019, ajungând la doar 47 de miliarde metri cubi, iar până în 2034 vor coborî la 34 de miliarde. În același timp, fluxul de numerar al Gazprom devine negativ, iar compania va înregistra pierderi masive care vor afecta și bugetul de stat al Rusiei, din care aproape 40% este direcționat spre finanțarea războiului din Ucraina.
„Întregul model de afaceri a fost construit pe premisa unei creșteri continue, dar totul s-a schimbat”, a declarat pentru FT o sursă apropiată companiei. Gazprom – marcată de corupție și obediență politică – se vede nevoită să se restructureze. Grupul va închide trei departamente, va comasa alte opt, va vinde active imobiliare și va reduce 1.600 de angajați, adică aproape 40% din personalul sediului central.
Potrivit FT, divizia petrolieră „Gazprom Neft”, care până acum opera independent și eficient, a fost trasă complet sub controlul grupului, fiind obligată să susțină financiar pierderile din sectorul de gaze. În 2023, „Gazprom Neft” a generat un profit de 641 miliarde ruble, comparabil cu pierderile de 629 miliarde ruble ale sectorului de gaze. Pentru a compensa, compania petrolieră a fost forțată să crească dividendele la 75% din profit.
Tatyana Mitrova, expertă în energie la Universitatea Columbia și fostă directoare la Centrul de Energie al Școlii „Skolkovo” din Moscova, afirmă că restructurarea era inevitabilă: „Este un pas necesar, deși tardiv. Gazprom este un gigant birocratic și ierarhic – nu e de mirare că a fost printre ultimele companii de stat care încearcă o reformă reală.”
Sfârșitul „superputerii energetice” a Rusiei devine tot mai evident, pe măsură ce Gazprom este forțată să abandoneze modelul său geopolitic și să lupte pentru supraviețuire economică.
