Moldova are nevoie de un cadru legal pentru criptomonede! Riscăm să pierdem controlul asupra unui sector de miliarde

03 Apr. 2025, 10:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Apr. 2025, 10:01 // Actual //  bani.md

În contextul transformărilor rapide din economia globală, Republica Moldova nu-și mai poate permite luxul de a ignora piața criptomonedelor, un sector financiar cu o capitalizare globală de trilioane de dolari. Marian Lupu, liderul partidului „Respect Moldova” avertizează că lipsa unei reglementări clare în acest domeniu nu doar că expune țara riscurilor fiscale și de securitate, ci și o plasează în afara cursului modernizării economice.

„Pentru a avea o economie dezvoltată, Moldova trebuie să se adapteze rapid la schimbări și să fie printre primii care aplică noile tehnologii. Criptomonedele nu mai sunt o noutate – sunt deja integrate în sistemele financiare ale marilor economii ale lumii. Noi nu putem neglija aceste tendințe”, declară Lupu.

În prezent, în Republica Moldova nu există niciun cadru normativ dedicat criptomonedelor, iar autoritățile nu au nicio supraveghere asupra tranzacțiilor sau activităților din acest sector. Cu toate acestea, un număr tot mai mare de moldoveni utilizează criptovalutele, inclusiv în scopuri speculative sau de transfer de capitaluri, fără ca statul să beneficieze din punct de vedere fiscal.

„Este vorba de sume enorme care circulă netransparent, fără impozitare, fără protecție legală pentru utilizatori, și fără ca statul să știe cine, ce și cât tranzacționează”, suține Lupu.

Lupu propune dezvoltarea unui cadru legal clar, coerent și flexibil, care să permită folosirea legală a criptomonedelor în Republica Moldova, în condiții de transparență, siguranță și fiscalitate echitabilă. „Nu vrem doar să ținem pasul cu economia globală, ci și să combatem evaziunea fiscală și să aducem bani reali în bugetul statului”, se subliniază în mesaj.

Inițierea unui asemenea proces de reglementare ar permite Moldovei să-și afirme deschiderea spre inovație, dar și să protejeze cetățenii de riscurile specifice pieței cripto: volatilitate, fraude, scheme piramidale și lipsa de recurs legal în caz de abuz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.