Game over pentru Moldovagaz! Riscă să piardă licența de furnizare, dacă nu se separă

La data de 8 aprilie 2025, Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a adoptat o decizie de modificare privind certificarea operatorului sistemului de transport al gazelor SRL „Vestmoldtransgaz”. Prin această decizie, autoritatea de reglementare adaptează termenul de implementare a cerințelor europene la condițiile reale ale pieței gazelor naturale din Republica Moldova.

Modificarea survine în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană, în baza strategiei comune semnate la 4 februarie 2025 privind independența și reziliența energetică. Această strategie prevede, între altele, eliminarea completă a dependenței de gazele naturale din Federația Rusă și accelerarea integrării în piața energetică europeană.

ANRE, în calitate de garant al echilibrului între cadrul legal și interesul public, a efectuat o analiză detaliată a riscurilor de securitate energetică, în special privind aprovizionarea consumatorilor din regiunea transnistreană. Decizia a fost luată în urma unor consultări extinse cu Ministerul Energiei, Secretariatul Comunității Energetice și alți actori din sectorul energetic.

O decizie-cheie a ANRE prevede că, în cazul în care SA „Moldovagaz” nu finalizează procesul de separare funcțională și juridică a activităților sale, conform prevederilor Legii gazelor naturale, până la data de 31 iulie 2025, autoritatea va retrage licența de furnizare de gaze și va desemna un alt furnizor licențiat, care să asigure aprovizionarea la prețuri reglementate.

În acest sens, ANRE va lansa, începând cu trimestrul II al anului curent, proceduri competitive de selectare a furnizorilor alternativi.

Contextul deciziei ANRE:

Prin Hotărârea nr. 513 din 23 august 2024, ANRE a certificat provizoriu operatorul SRL „Vestmoldtransgaz”, cu condiția separării activităților de transport ale SA „Moldovagaz” și SRL „Moldovatransgaz”.
Între timp, compania rusă Gazprom a stopat unilateral livrările de gaze către Republica Moldova.
Ministerul Energiei a fost nevoit să reanalizeze condițiile de securitate pentru alimentarea regiunii transnistrene, fapt care a influențat și actuala decizie de ajustare a termenelor pentru Vestmoldtransgaz.

#Vestmoldtransgaz #licenta #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.

#planeta #dobinda #datorie