Washingtonul vrea cheia gazului spre Europa. SUA cer preluarea conductei Gazprom din Ucraina

13 Apr. 2025, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Apr. 2025, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul american a solicitat Ucrainei transferul controlului asupra conductei de gaze naturale care traversează teritoriul său și care era folosită de Gazprom pentru livrări către Europa, relatează Reuters, citând o sursă familiarizată cu negocierile bilaterale privind resursele minerale ucrainene.

Potrivit sursei, această solicitare neașteptată — descrisă drept un „ou de Paște” în cadrul discuțiilor — figurează în cea mai recentă versiune a proiectului de acord dintre Washington și Kiev. Concret, Statele Unite doresc ca gazoductul să fie plasat sub controlul International Development Finance Corporation (DFC), o agenție guvernamentală americană care investește în proiecte externe.

Negocierile din 11 aprilie s-au desfășurat într-un climat tensionat, „antagonic”, ca urmare a cerințelor dure formulate de Washington, care, potrivit sursei Reuters, oferă Americii acces privilegiat la resursele naturale ale Ucrainei. În plus, proiectul prevede ca toate veniturile obținute din exploatarea acestor resurse de către companiile de stat sau private ucrainene să fie direcționate într-un fond de investiții comun, controlat de DFC. Profiturile ar urma să fie reinvestite în proiecte miniere din Ucraina — însă, fără garanții de securitate oferite explicit Kievului.

The New York Times confirmă că în noua variantă a acordului, SUA își rezervă dreptul de a încasa întregul profit din fondul de investiții până când Ucraina va rambursa echivalentul total al ajutorului american primit în timpul războiului, plus o dobândă anuală de 4%. De asemenea, Washingtonul ar obține „drept de primă opțiune” la toate noile proiecte și drept de veto asupra vânzării resurselor ucrainene către țări terțe.

Pentru primul an de aplicare, proiectul interzice Ucrainei să ofere altor investitori internaționali condiții financiare sau economice mai avantajoase decât cele acordate SUA. Mai mult, fondul de investiții ar urma să fie administrat de DFC, care ar putea desemna trei membri în consiliul de administrație, în timp ce Ucraina ar avea dreptul la doar doi.

Sursele afirmă că guvernul ucrainean a angajat firma internațională de avocatură Hogan Lovells pentru a consilia partea ucraineană în acest dosar complex.

Fostul președinte american Donald Trump, care a relansat aceste negocieri în mandatul său, a declarat recent că acordul privind resursele minerale „va fi semnat în curând”. Într-o declarație din martie, Trump l-ar fi avertizat pe președintele Volodimir Zelenski că, în cazul unui refuz, Ucraina se va confrunta cu „probleme foarte mari”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.