Incompetență energetică: Parlicov anunță revenirea Moldovei la curentul de la Cuciurgan

12 Apr. 2025, 11:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Apr. 2025, 11:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, avertizează că Republica Moldova se îndreaptă inevitabil spre reluarea achiziției de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, după ce alternativele promise de autorități nu s-au materializat. În cadrul unei emisiuni la Rlive, Parlicov a criticat lipsa de acțiune a guvernului în ceea ce privește implementarea soluțiilor tehnice deja aprobate.

„După ce Gazprom singur a renunțat la furnizarea de gaz în stânga Nistrului de la 1 ianuarie, care mai este sensul să înaintăm condiționalități care nu sunt respectate? Mă refer la repornirea industriei din stânga Nistrului. Vedem că a revenit perioada caldă, dar volumele de gaz livrate în stânga Nistrului sunt aceleași”, a declarat Parlicov.

Potrivit acestuia, în absența unor progrese concrete privind instalarea surselor alternative de generare electrică, Moldova nu are decât o singură opțiune viabilă pe termen scurt: revenirea la energia de la MGRES – centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul separatist de la Tiraspol.

„Următorul pas, în lipsa unei soluții, e clar: decizia CSE din 16 ianuarie prevedea instalarea unei turbine pe gaz și a unor motoare cu ardere internă, cu o capacitate totală de 100 MW. Nu s-a făcut absolut nimic. Soluția există, din punct de vedere tehnic este posibilă, iar din punct de vedere financiar putea fi rezolvată cu sprijinul UE. Și totuși, autoritățile nu au făcut nimic. Mesajul este clar: deși nu avem alte opțiuni, vom reveni la Cuciurgan”, a punctat fostul ministru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.