Trump face un pas înapoi: SUA renunță la taxele pe smartphone-uri și laptopuri

13 Apr. 2025, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Apr. 2025, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Administrația fostului președinte american Donald Trump a decis să excludă din regimul de taxe comerciale o serie de produse electronice esențiale, inclusiv smartphone-uri, computere și componente IT, chiar și cele provenite din China, anterior taxate cu un tarif de 145%, relatează Bloomberg, citând date ale Serviciului Vamal și de Protecție a Frontierei al SUA.

Lista produselor exceptate de la taxele impuse în contextul „războiului comercial al lui Trump” include telefoane mobile, laptopuri, hard disk-uri, cipuri de memorie, procesoare și echipamente pentru producerea semiconductorilor — produse pe care SUA le importă în proporție covârșitoare.

Potrivit CNBC, măsura vizează și alte dispozitive electronice, cum ar fi panourile solare, ecranele TV plate, stick-urile USB și cardurile de memorie.

Decizia vine în contextul în care creșterea prețurilor la electronice devenise o preocupare majoră pentru consumatorii americani. Bloomberg subliniază că eliminarea taxelor ar putea preveni un „șoc al prețurilor” și ar aduce beneficii semnificative marilor jucători din industrie, precum Apple, Samsung și Taiwan Semiconductor Manufacturing.

Totuși, experții avertizează că măsura ar putea fi una temporară. Potrivit sursei citate, administrația încearcă să evite „dublarea taxării”, în condițiile în care unele produse riscau să fie supuse simultan unei taxe generale aplicate unei țări și unei taxe suplimentare sectoriale de 25%.

Este posibil ca, ulterior, pentru anumite categorii de produse — cum ar fi semiconductorii — să fie introduse tarife speciale, mai reduse. Donald Trump anunțase anterior că intenționează să impună un impozit dedicat acestor componente strategice, însă măsura nu a fost încă implementată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.